2022 va fi un an mai puţin tumultos din perspectiva COVID-ului pentru că deja ne-am obşnuit cu el iar viaţa merge înainte, dar va fi mai tumultos din punct de vedere economic, pentru că ne confruntăm cu această creştere a inflaţiei, creştere a dobânzilor, nu numai în România ci peste tot în lume, creşterea preţurilor la utilităţi pe fondul unei încetiniri a creşterii economice, în cazul României sau a revenirii economice, în cazul marilor economii occidentale.

România nu ar trebui să aibă un an economic slab, dar asta depinde de guvernul Ciucă, coaliţia de guvernare PNL-PSD, şi de deciziile economice şi politice pe care cei de la putere le vor lua astfel încât să nu lase economia de una singură.

Şocul politic va fi când vor veni facturile la energie şi gaze şi cine va prelua această problemă din punct de vedere politic.

Guvernul are bani cât nu a avut niciodată România – PNRR plus fondurile europene, plus banii din bănci care stau degeaba, înseamnă peste 100 de miliarde de euro în următorii ani, dar să vedem cine îi va administra.

Înainte să vedeţi să vedeţi care sunt temele anului 2022, citiţi AICI ce am scris pentru 2021.

Temele anului 2022:

1. Până la ce nivel vor creşte dobânzile la lei?

Creşterea inflaţiei este o certitudine având în vedere că s-a petrecut deja în 2021 şi va rămâne la un nivel destul de ridicat şi în 2022, dar întrebarea este până la ce nivel vor creşte dobânzile la lei. ROBOR-ul deja a ajuns la 3,01 în ultima zi din 2021, cu 50% mai mult decât în urmă cu un an, iar acum se îndreaptă repede spre un nivel de 3,5%, dacă nu chiar 4%, pentru a ajunge din urmă inflaţia, care este la un nivel dublu. BNR va majora dobânda de referinţă de mai multe ori în 2022, dar părerile analiştilor în privinţa nivelului maxim sunt împărţite: unii merg pe 2,5%, alţii se aşteaptă la 3,5%, dacă nu chiar mai mult. Acum dobânda de referinţă la BNR este de 1,75%, iar piaţa se aşteaptă ca pe 10 ianuarie BNR să opereze o nouă majorare.

Dacă firmele au început să simtă creşterea dobânzilor pentru că ROBOR-ul a crescut cu 50% faţă de acum 1 an, şi cu 100% în ultimele 6 luni, persoanele fizice care au creditele de consum şi ipotecare legate de IRCC încă nu simt acest lucru, pentru că această dobândă de referinţă are un decalaj de 6 luni.

De pe 3 ianuarie IRCC-ul va creşte, dar nu la nivelul la care a ajuns acum ROBOR, dar urmează din trimestrul al doilea şi al treilea.

Dar important este care va fi nivelul maxim al dobânzilor la lei şi cum vor arăta noile rate de plată la credite.

2. Cei care îşi ţin economiile în lei în depozite bancare vor avea un nou an de pierdere

Dobânzile la depozite nu ţin pasul cu inflaţia, aşa că cei care au economiile în lei marchează lună de lună dobânzi real negative, deci pierd din valoarea banilor în lei. România are cea mai mare dobândă real negativă dintre ţările din regiune – 6%. Odată ce BNR va majora dobânda de referinţă mai susţinut, dacă şi băncile vor majora dobânzile la depozite, această dobândă negativă se va mai reduce, dar nu s eva ajunge la dobânzi real pozitive. Noroc că euro a crescut doar cu 1,6% în 2021, ceea ce a mai salvat din puterea economiilor în lei, dacă sunt raportate la euro şi nu la inflaţie.

3. Cursul va trece de 5 lei pentru 1 euro

Cu o întârziere de 2 ani, cursul valutar va depăşi 5 lei pentru 1 euro, mai ales că inflaţia este ridicată, iar dezechilibrele macro se tot adună. Isărescu ţine de curs pentru a nu crea o presiune suplimentară asupra inflaţiei având în vedere că 40% din inflaţie este importată din exterior prin canalul preţurilor externe, unde România nu are niciun control. Probabil că pe măsură ce inflaţia va scădea, BNR va lăsa cursul să crească. Va exista o singură zi din an când va fi un Breaking News că euro a depăşit 5 lei, dar după aceea, presiunea mediatică va dispărea. Teoretic, odată ce deficitul bugetar se va reduce, presiunea pe deficitul de cont curent va mai scădea, iar dacă intră măcar o parte din banii din PNRR, evoluţia cursului valutar va fi extrem de stabilă. Mai ales că sistemul financiar este finanţat acum în proporţie de 70% în lei şi doar 30% a mai rămas în valută.

4. Când vor scădea preţurile la energie şi gaze?

Plafonarea decisă de guvern în privinţa preţurilor la energie şi gaze care va costa poate 1 miliard de euro, va expira la finalul lunii martie. Întrebarea este dacă, până atunci, preţurile la energie şi gaze, care au crescut de 3-5 ori în ultimele luni pe pieţele externe, la care se raportează şi companiile din România, vor scădea astfel încât factura finală, după această plafonare, să fie mai redusă. Deja marii consumatori industriali încep să-şi reducă producţiile, în România deja avem exemplele Azomureş şi Alro, pentru că nu pot plăti aceste creşteri de preţuri la energie. Preţurile nu vor reveni la nivelurile din 2020 sau începuturile lui 2021, dar să vedem unde se vor stabiliza.

5. Dacă agricultura va avea un nou an bun, economia va depăşi aşteptările

În 2021 creşterea economică a fost dublă faţă de previziuni, asta pentru că primele două trimestre au mers peste aşteptări, iar trimestrele 3 şi 4, când industria şi construcţiile au încetinit, au fost salvate de cel mai bun an agricol din istoria României. Guvernul estimează o creştere economică de 4,6%, iar prognozele analiştilor merg între 3,5% şi 5,2%, estimarea celei mai mari bănci din România, Banca Transilvania. Banii din PNRR ar trebui să revigoreze investiţiile în infrastructură, care au început să bată pasul pe loc din a doua parte a anului trecut. Un punct negativ ţine însă de sectorul IT, care, de doi ani, nu mai are creşterile spectaculoase de altădată, chiar dacă vânzoleala din piaţa muncii din IT este la cotele cele mai ridicate. Serviciile externe din IT, care mai echilibrează balanţa de plăţi, stagnează de mai bine de 1 an.

6. Ce facem cu gazele din Marea Neagră care stau degeaba?

La începutul lui 2022 ar trebui să apară primele molecule de gaze din proiectul Black Sea Oil and Gas, deţinut de un fond de investiţii american, care deja a vândut toată producţia grupului Engie, şi care a început exploatarea mai devreme, fără să mai aştepte modificarea legii offshore. Dar fără această modificare legislativă, cel mai mare proiect de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, nu începe. Poate că acum, când statul, prin Romgaz, a preluat jumătate din proiect, cumpărând partea americanilor de la Exxon, din consorţiul cu OMV Petrom, coaliţia de guvernare va trece prin Parlament această lege cu modificările vizate de investitori. Dacă exploatarea începe, primele gaze din acest proiect vor ieşi pe piaţă în 2-3 ani, dar măcar se va da o perspectivă. Să vedem unde se vor vinde aceste gaze, dacă se va crea o cerere internă suplimentară prin extinderea reţelei de gaze către gospodării, sau dacă vor apărea unităţi de producţie care au nevoie de aceste gaze. Dacă nu, gazele se vor duce la export, să le prelucreze alţii.

7. Supraestimarea bugetul şi deficitele macro: scăpăm fără majorări de taxe?

Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar dar se bazează pe o creştere considerată prea optimistă, în privinţa creşterii încasărilor la buget, adică veniturile sunt supraestimate cu peste 2 miliarde de euro, iar cheltuielile sunt subestimate cu 1 miliard de euro. Conform angajamentului luat faţă de Bruxelles, PNRR-ul, pe lângă miliardele de euro care pot fi trase are în spate mai multe condiţii: cheltuielile cu salariile bugetarilor şi cu pensiile nu pot depăşi un anumit nivel din PIB, iar dacă se va depăşi, guvernul, indiferent de numele şi culoarea lui politică, trebuie să ia măsuri de corecţie, fie de creştere a veniturilor, prin creşterea taxelor şi impozitelor, fie de scădere a cheltuielilor. Guvernul este optimist că va reuşi să-şi facă bugetul, analiştii au semne de întrebare, aşa că totul depinde de cât de performantă va fi economia, care însă îşi reduce ritmul de creştere, de la 7% spre 4,5 – 5%. Pe de altă parte nimeni nu ştie cum se poate corecta balanţa externă, care are un deficit comercial de aproape 25 de miliarde de euro. Pandemia ne-a adus o creştere accelerată a datoriei externe şi a datoriei publice interne, datorii care trebuie plătite. Problema este că dobânzile sunt în creştere.

8. Presiunea pe creşterea salariilor continuă

Salariul minim a crescut cu 10%, iar salariile mici vor urma aceeaşi creştere. Discuţiile vor fi legate de salariile medii, cele care depăşesc salariul mediu pe economie de 3.500 de lei net, şi salariile mari. Sub presiunea pieţei muncii, unde cererea este mai amre decât oferta, companiile trebuie să se uite la creşterea bugetelor de salarii, mai ales că inflaţia este folosită ca exemplu.

9. Preţurile apartamentelor vor creşte, dar cererea va scădea: randamentele se vor reduce

Piaţa imobiliară se va confrunta cu o creştere a preţurilor apartamentelor – creşterea preţurilor materialelor de construcţii, creşterea inflaţiei, majorarea plafonului pentru TVA de 5% de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, care va antrena creşterea preţurilor apartamentelor, dar, pe de altă parte, cererea se va confrunta cu creşterea dobânzilor la lei, creşterea ratelor lunare de plată, lipsa chiriaşilor - încă se lucrează remote, în cazul în care apartamentele sunt cumpărate pentru a fi date cu chirie. Chiriile nu vor creşte pentru că există ofertă suficientă în piaţă, dar, dacă preţurile apartamentelor cresc, randamentul scade. Dacă dobânzile la depozite şi la titluri de stat cresc, de ce ar mai investi cineva în apartamente, ca să stea goale? 2022 va fi un an cu multe semne de întrebare pentru piaţa rezidenţială. Cei care vor un apartament în care să se mute, vor plăti noile preţuri, dar cei care încercau să investească în apartamente, îşi vor face calculele de mai multe ori. Acum 2 ani era extrem de simplu, luai un apartament de 2 camere, preţurile erau ţinute de plafonul de TVA, chiria era bună, iar randamentul final era de 2-3 ori peste o dobândă bancară. Acum piaţa s-a schimbat.

10. Investiţiile în spaţiile logistice vor creşte accelerat pentru că online-ul mai are loc de creştere

2022 va fi din nou un an al spaţiilor logistice, având în vedere efervescenţa din piaţă şi banii puşi în joc, zeci şi sute de milioane de euro. Tranzacţiile pe logistică vor fi la ordinea zilei, se cumpărăr tot ce este disponibil la vânzare, iar noii jucători încearcă să construiască de la 0 tot ce se poate construi. Analiştii cred că încă nu s-a atins punctul maxim al pieţei şi că mai este loc de noi proiecte, mai ales că sunt jucători noi în piaţă, cu resurse financiare.

11. Listarea Bitdefender la New York

După UiPath, care s-a listat în primăvara anului trecut la Bursa de la New York, urmează listarea Bitdefender, afacerea începută în anii 90 de către familia Talpeş. Celălalt acţionar este fondul de investiţii Vitrivuan, care vrea să vadă cât a câştigar după ce şi-a plasat banii în Bitdefender acum câţiva ani. Dacă lucrurile merg bine, Bitdefender poate să se listeze la o valoarea spre 2 miliarde de dolari, ceea ce ar fi o realizare extraordinară pentru familia Talpeş, care a ţinut cu dinţii de această afacere, şi pe care nu a vândut-o în anii 2000, când îi bătea toată lumea la uşă. Bitdefender este acum o companie globală, fiind printre puţinele companii pornite din  România care au reuşit să aibă un succes extern.

12. Bursa de la Bucureşti va rămâne pe val

După exemplele din 2021 cu listările private, 2022 ar trebui să fie un an care să consolideze acest trend şi să aducă pe bursă mai multe afaceri antreprenoriale româneşti, care să strângă bani noi d ela investitori sau acţionarii actuali să-şi vândă o parte din acţiuni. Creşterea indicelui bursier BET de 33% din 2021, poate nu va putea fi replicată şi în 2022, dar nu se ştie niciodată. Dacă piaţa va avea marfă, investitorii sunt dispuşi să pună banii în joc, mai ales că dobânzile rămân în continuare real negative.

13. Ce se va întâmpla cu companiile private care au în spate fonduri de investiţii şi care trebuie să facă exit

Toată lumea întreabă ce se va întâmpla cu Regina Maria, Profi, Wordclass, afaceri care, într-un fel sau altul, trebuie vândute de către acţionarii actuali, şi care au început procesele în anii anteriori, dar care, din cauza Covidului, au fost puse pe hold. Profi a ajuns o companie destul de mare care să genereze tranzacţii d e peste 1 miliard de euro, iar Regina Maria valoarează mai mult decât acum 2 ani, asta dacă facem o comparaţie cu rivalul Medlife, care şi-a triplat valoarea pe Bursă. N-ar fi exclus să vedem şi începutul unui proces la eMag, după modelul Aleggro din Polonia. Toată lumea se uită şi la Dedeman, dar cea mai mare companie antreprenorială românească, a cărei valoare depăşeşte 4 miliarde de euro, nu pare să fie de vânzare şi nici de listare la Bursă.

14. Vânzarea - Rafinăria Petromidia

Kazahii de la KazMunaiGaz încearcă de mai mult timp să găsească un investitor pentru Rafinăria Petromidia. Acum 3 ani erau în discuţii cu un grup din China, iar informaţiile vehiculate în prezent pe piaţă indică faptul că un grup polonez şi omul de afaceri Ştefan Vuza, care a ajuns cu grupul Chimcomplex la o capitalizare de 1,7 miliarde de euro pe Bursă, încearcă să vadă dacă pot face o tranzacţie cu kazahii. Vuza a anunţat oficial că este interesat de Rafinăria Petromidia, un proiect pe care îl vrea mai mult în domeniul chimiei decât în domeniul petrolier. Rămâne să vedem cum se vor desfăşura lucrurile.

15. Ce face Digi cu cei 625 de milioane de euro pe care urmează să-i încaseze din vânzarea operaţiunilor din Ungaria şi cui îi va vinde Deutsche Telekom afacerea de telefonie mobilă din România?

Digi, companie listată la Bursă, cu o capitalizare de 800 de milioane de euro, urmează să încaseze 625 de milioane de euro din vânzarea operaţiunilor din Ungaria, iar investitorii se întreabă unde se vor duce banii. Digi are datorii de aproape 1 miliard de euro, pe care însă le poate duce fără probleme, aşa cum s-a întâmplat până acum. Probabil că o parte din bani va mai reduce nivelul datoriilor, mai ales că se pierd veniturile din Ungaria. Dar ce se va întâmpla cu restul de bani? Digi aşteaptă ca Deutsche Telekom să se decidă în privinţa operaţiunilor Telekom din România. Pânăa acum, conform zvonurilor, Digi nu a fost extrem de generoasă în privinţa evaluării Telekom, aşa că nemţii – grecii nu s-au grăbit să vândă operaţiunile. Până la urmă, cele două părţi probabil că se vor înţelege, mai ales că nimeni nu se aşteaptă să vină un alt jucător în piaţă care să aibă curajul să concureze cu Digi, cu Orange şi Vodafone.

16. Băncile vor începe să marcheze credite neperformante şi să se confrunte cu o încetinire a creditării

Cei doi ani de Covid au fost foarte buni pentru sistemul bancar, având în vedere dobânzile mici care au adus cei mai buni ani de creditare pentru persoanele fizice. Garanţiile oferite de stat prin IMM Invest şi celelalte programe, au susţinut creditarea companiilor, aşa că bilanţurile băncilor au ieşit din criză mai bine decât au intrat. 2022 va fi un an de încetinire a creditării din cauza creşterii dobânzilor la lei şi a tensiunilor din piaţă – inflaţia mare, facturile la utilităţi şi o creştere a dobânzilor la depozite, ceea ce va pune o presiune pe marja băncilor. Vor urma şi creditele neperformante acumulate în aceşti doi ani pentru că nu toate companiile au dus-o bine. S-ar putea să apară noi bănci la vânzare, mai ales că interesul de a intra în tranzacţii va creşte din partea băncilor prezente în România, nu din partea unor jucători din afară. Băncile mari, din top 10, dispun de capital suplimentar pe care nu îl pot fructifica suficient prin creştere organică, aşa că trebuie să cumpere ceva.

17. Caritasul de pe piaţa crypto

Toată lumea se uită către piaţa crypto pentru a se îmbogăţi, în această categorie intrând şi românii. Cred că sunt plasaţi mai mulţi bani în crypto de către români decât pe Bursa de la Bucureşti. Fiecare înţelege ce vrea şi cât poate din aceste produse care au împânzit lumea în ultimii ani. De urmărit ce se întâmplă cu Elrond, criptomoneda lansată la Sibiu acum câţiva ani. În condiţiile în care peste tot sunt avertizări legate de aceste produse, toţi investitorii sunt în cunoştinţă de cauză că se pot îmbogăţi sau că îşi pot pierde banii. 

Să vedem cum va fi 2022. Să aveţi un an bun!