12 companii au ales să apeleze la servicii de verificare a trecutului profesional al angajaţilor şi candidaţilor pentru poziţii precum mecanici, juniori în marketing, asistenţi, programatori, specialişti în resurse umane, analişti date, manageri, CFO şi nu numai.

Cele mai frecvente exagerări din CV-urile românilor, întâlnite în peste jumătate din cazuri, se referă la perioada angajării. Unul dintre motivele pentru care mulţi candidaţi exagerează în acest mod este prejudecata că vor primi bile negre din partea angajatorilor pentru inactivitate. Alte neconcordanţe se referă la anul absolvirii universităţii sau denumirea postului ocupat. Cele mai grave sunt însă situaţiile în care compania la care candidatul susţine că a lucrat neagă experienţa profesională a acestuia (3% din cazuri).

“Într-o ţară în care promovabilitatea la examenele importante este din ce în ce mai scăzută, în care oamenii se bazează pe faptul că nimeni nu verifică autenticitatea informaţiilor oferite de către candidaţi, în care bazele de date publice aproape că nu există, fenomenul diplomelor false este o stare de fapt. Mindit încearcă să estompeze aceste manifestări şi să atragă atenţia asupra necesităţii unei verificări minuţioase şi profesioniste”, spune Irina Arsene, CEO Mindit.

Deşi background screening este o practică normală şi uzuală în ţările dezvoltate, mai ales acolo unde piaţa de HR s-a maturizat, pe piaţa locală procesul este mai dificil. Legislaţia românească nu facilitează încă verificările de identitate sau istoric de credit, care pot aduce informaţii importante asupra profilului candidatului. O altă provocare căreia un astfel de demers trebuie să îi facă faţă este reticenţa companiilor în a oferi foarte multe informaţii despre un angajat care nu a plecat în condiţii amiabile.

“Cu toate acestea, companiile încep să conştientizeze importanţa verificărilor profesionale şi sunt din ce în ce mai dispuse să aloce buget pentru astfel de activităţi. Un rol în dezvoltarea pieţei de background screening în România îl au şi marile corporaţii care şi-au deschis sucursale în România şi au adus practica de la compania-mamă”, adaugă Irina Arsene.

Un raport de background screening presupune verificarea informaţiilor declarate în CV (poziţiile ocupate în experienţa profesională şi nivelul de responsabilitate, motivele întreruperii contractului de muncă, confirmarea studiilor, certificarilor si a traningurilor, afilierea la diferite asociaţii profesionale), obţinerea recomandărilor direct de la sursă de la acele persoane care pot da feedback relevant. Un astfel de raport include, de asemenea, şi aspecte publice legate de activitatea candidatului în media şi pe reţelele de socializare.

Verificarea trecutului candidaţilor sau angajaţilor se realizează cu acceptul scris al acestora şi acordă prioritate protejării de orice forme de abuzuri sau efecte colaterale asupra vieţii profesionale sau personale. Verificarea statusului profesional actual se face doar în condiţiile în care nu există niciun risc pentru candidat de a încheia prematur contractul cu actualul angajator.