FMI a refuzat sa deblocheze transa de 200 de milioane de euro, parte din pachetul financiar de 7,5 miliarde negociat de Letonia anul trecut cu Fondul si cu Comisia Europeana, desi Comisia a aprobat deja alocarea a 1,2 miliarde, iar premierul Dombrovskis a obtinut de la Bruxelles, de-a lungul lui iulie, mai multe asigurari ca Letonia nu va ramane fara finantarea internationala de care are nevoie ca de aer. Letonia a primit pana acum o prima transa de 600 de milioane de euro de la FMI la sfarsitul anului trecut si un miliard de euro de la Uniunea Europeana la iSceputul lui 2009.

La un moment dat, parea sigur ca banii de la FMI vor veni in august, insa negocierile cu Fondul s-au prelungit, traversand destule momente tensionate. Cerintele inflexibile ale Fondului in privinta disciplinei fiscale, a stabilizarii sistemului bancar si a refinantarii datoriei guvernamentale au generat iritare la Riga; ministrul economiei, Artis Kampars, a declarat chiar ca “reprezentantii (FMI) care stau la Washington si au studiat la Yale nu inteleg pe deplin ceea ce se intampla in Letonia”, facand aluzie la pozitia mai veche a Fondului de a acorda mai multa importanta disciplinei bugetare decat cresterii economice (in cazul de fata, economia este asteptata sa se contracte cu 18%) ori conditiilor sociale si politice din tarile debitoare.

Intr-adevar, din cauza caracterului foarte sensibil al cerintelor Fondului (scaderea drastica a cheltuielilor sociale sau, daca nu, o crestere din 2010 a TVA de la 21% la 23%, precum si abandonarea tuturor proiectelor de parteneriate public-privat, ceea ce inseamna renuntarea la constructia sau modernizarea a nenumarate scoli, spitale sau lucrari de infrastructura pentru utilitati), reprezentantii FMI au cerut expres ca memorandumul ce va fi semnat pentru eliberarea transei de bani sa fie semnat de toate partidele din coalitia de guvernamant, astfel incat sa se asigure ca nimeni nu se va opune ulterior. Aceasta a dus la discutii aprinse intre partide pe marginea mai multor propuneri de masuri de austeritate cu bataie mai lunga, inclusiv taierea a 500 de milioane de lati (713 milioane de euro) din bugetul pe 2010.

Ca sa nu mai spunem ca putini politicieni sunt dispusi sa semneze cu inima usoara un document care ar urma sa prevada clar ca orice decizie cu impact fiscal luata de guvernul leton va trebui discutata si aprobata in prealabil cu Comisia Europeana si FMI, ceea ce inseamna lipsirea practica de suveranitate a autoritatilor de la Riga. Pana vineri seara, singurul capitol la care letonii au obtinut laude din partea misiunii FMI a fost reorganizarea autoritatii nationale fiscale, impartita in esenta in doua (un departament de colectare a impozitelor si unul de colectare a taxelor vamale).

Reuters comenteaza ca disputa Letoniei cu FMI ar putea impinge UE intr-o dilema - daca sa salveze cu orice pret statele europene aflate in criza, chiar daca acestea refuza sa se conformeze cerintelor de disciplina fiscala, sau sa nu le ofere asistenta, riscand sa suporte apoi consecintele unei eventuale intrari a acestora in incapacitate de plata sau ale unor posibile miscari sociale de protest. “Letonia va fi un test pentru Europa”, a comentat un expert de la Danske Bank. “In Letonia, politica interna e cea care decide cursul lucrurilor. Intrebarea e ce va face Europa daca FMI isi retrage sprijinul”, afirma el. Deocamdata, cei 1,2 miliarde de euro primiti de Riga de la UE i-au oferit deja marja de actiune premierului Dombrovskis, care a putut sa replice FMI ca tara lui nu mai e pe marginea prapastiei, pentru ca i-au sosit banii de la Bruxelles.