În ciuda contextului nefavorabil pe care o criză precum cea provocată de pandemie îl poate aduce în mediul de business local, românii nu renunţă la ambiţia de a fi antreprenori. De acest lucru profită firmele care se ocupă cu înfiinţarea altor firme, cum e şi cazul afacerii pornite de Lucian Gherghiţă în urmă cu peste un deceniu. Câţi bani îi aduce această nişă?

Fabrica de firme a luat naştere în 2010, cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro din fonduri proprii. A fost un business care a pornit destul de uşor. La momentul la care am deschis firma, nu era o concurenţă atât de mare, nu erau atât de multe businessuri pe domeniul acesta de activitate”, povesteşte antreprenorul.

În obiectul de activitate al businessului cu cinci angajaţi intră înfiinţările de societăţi, PFA-uri, întreprinderi individuale, asociaţii, fundaţii, înregistrile de marcă, printre altele. De aici vin şi provocările, pentru că „legea se schimbă foarte des, cel puţin odată la 4 ani”, modificările legislative şi cele din Codul Fiscal fiind într-o adaptare permanentă. „Anii 2019 şi 2020, de pildă, au fost ani cu modificări intense pe legea societăţilor comerciale, au fost nişte amendamente la nivel european – care au trebuit aplicate şi în România – cu privire la combaterea spălării banilor şi prevenirea terorismului, o altă modificare importantă fiind eliminarea capitalului social la deschiderea firmei.” O altă schimbare majoră „şi o provocare, totodată, dar în acelaşi timp o modificare pe care noi o aşteptam de mulţi ani”, a fost posibilitatea înfiinţării mai multor societăţi cu asociat unic. „Dacă până în 2020 nu puteai fi asociat unic în mai multe societăţi, lucrurile s-au schimbat şi a apărut astfel un avantaj major, acela de a fi asociat unic şi administrator în câte societăţi vrei. Poţi să-ţi deschizi câte firme vrei singur, cu un capital de 1 leu”, explică antreprenorul. Avantajul de a fi unic asociat se traduce în primul rând printr-un control mai puternic asupra businessului. „De fiecare dată când voiai să începi un business nou, poate în alt domeniu de activitate, trebuia să aduci un asociat care să aibă minimum 1% în societate şi care poate nu te ajuta cu nimic în afară de prezenţa în actul constitutiv. Mai mult, în societate deciziile se iau împreună, prin hotărârea adunării generale a asociaţilor şi atunci depindeai de semnătura celuilalt asociat, erai puţin limitat în dezvoltarea businessului, la deschiderea unor puncte de lucru sau altele. Multe societăţi au fost înfiinţate cu persoane apropiate sau cu asociaţi care depuneau un minimum de efort în cadrul firmei, participând atât la beneficii cât şi la pierderi în limita procentajului din capitalul social.”

La 11 ani distanţă de la deschidere, compania a ajuns la un ritm de circa patru înfiinţări de societate zilnice şi o cifră de afaceri constantă, de aproximativ 300.000 de euro pe an la nivelul întregii afaceri, care nu a înregistrat fluctuaţii anul trecut în ciuda crizei din piaţă. Astfel, chiar dacă înainte de pandemie Fabrica de Firme înregistra lunar în jur de 140 de solicitări iar în prezent numărul a scăzut la circa 80-90, totuşi, în timp ce „înainte de pandemie aveam anumite perioade de creştere sau scădere – mai ales dacă vorbim de luna ianuarie, după Revelion, sau lunile care corespund concediilor, după debutul din martie 2020, când lumea nu a ştiut ce să facă, am văzut o creştere constantă, progresivă. Pot să spun că anul trecut a fost unul liniar, a fost o surpriză. Nu ne-a fost teamă că se va prăbuşi businessul, pentru că noi ne ocupăm şi de înfiinţări şi de dizolvări, e un domeniu bun pentru că oricum ar fi fost aveam planuri de rezervă.”

În paralel cu Fabrica de Firme, Lucian Gherghiţă conduce şi businessul Constantin Nautics, pornit în 2014 cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro într-un atelier de brăţări, care a funcţionat o vreme şi ca showroom, şi un magazin online. De atunci, afacerea cu 20 de angajaţi s-a extins pe alte peste 20 de pieţe, urmând ca în curând, în urma unei investiţii recente de circa 100.000 de dolari în listarea produselor pe platforma Amazon SUA, să intre şi pe piaţa americană. Compania are o cifră de afaceri de circa 4 milioane de euro la nivel global, din care

800.000 de euro doar în piaţa locală. În ceea ce priveşte numărul clienţilor – persoane tinere, cu venituri medii spre mari şi studii superioare, în procent egal femei-bărbaţi (femeile cumpărând brăţări-cadou şi pentru partenerii de viaţă) – acesta se situează undeva la circa 80.000 de persoane pe plan internaţional, cu un procent de aproximativ 20% acoperit de clienţii din România. La nivelul anului trecut, antreprenorul spune că a înregistrat o scădere uşoară, de aproape 5%, a cifrei de afaceri, însă aşteptările sale sunt de a încheia anul acesta cu venituri similare celor prepandemie.

Antreprenorul oferă şi câteva exemple de preţuri: „pentru o înfiiţare de SRL, preţul cu tot cu taxe de registru este de 449 de lei, la care se adaugă câte 50 de lei pentru fiecare asociat. În momentul de faţă singura cheltuială suplimentară a clientului este cea a unei procuri notariale, de circa 120 de lei. Pentru înfiinţarea de PFA, costul este de 290 de lei, plus taxa notarială, achitată la notar.” În schimb, o radiere costă 690 de lei pentru SRL-uri, iar pentru un PFA, aceeaşi sumă ca şi la înfiinţare – 290 de lei. „Procesul de înfiinţare durează 5 zile lucrătoare. Foarte rar se întâmplă, şi nu din motive imputabile nouă, să depăşim acest termen. Este vorba de lucrul cu instituţiile publice, care sunt imprevizibile câteodată. În mod normal, firma se înfiinţează în trei zile, acesta este timpul în care este înregistrată la Registrul Comerţului, însă până intrăm în posesia documentelor, a certificatului de înregistrare, mai durează alte două zile.” Când vine, însă, vorba de dizolvări, dacă un PFA radiază în 3-4 zile, un SRL se radiază cam în trei luni, şi asta pentru că „decizia de dizolvare se publică în Monitorul Oficial şi trebuie să stea publicată timp de 30 de zile, pentru ca oricine să se poată opune. Dacă eu am o societate şi tu vrei să radiezi societatea având la mine o datorie, eu am această perioadă la dispoziţie pentru a mă putea opune. În această perioadă toate societăţile ar trebui să îşi închidă conturile, să îşi plătească datoriile, furnizorii, să vândă ce mai au în patrimoniul firmei – să aducă societatea pe zero.”

Dacă înainte de pandemie cele mai multe cereri veneau pentru zona de IT, în urma apariţiei crizei sanitare actuale, în intervalul martie 2020 – martie 2021, Lucian Gherghiţă spune că se remarcă „o explozie de firme pe comerţ online, mai ales pe segmentul produselor destinate copiilor – jocuri, jucării, haine, dar şi pe cel al electronicelor şi electrocasnicelor”, în luna martie a acestui an 90% din firmele deschise la Fabrica de Firme având activitate online. O altă creştere importantă se remarcă în zona firmelor de construcţii, impulsionată mai ales de lucrul de acasă. „Încep să construiască cât mai mult, pe spaţii mai mari. Vin cu viziuni de tipul: «Trebuie să construim apartamente mai mari, unde oamenii să îşi petreacă mai mult timp, pentru că oamenii lucrează foarte mult de acasă şi atunci îi avantajează să îi aibă un spaţiu al  lor, un birou.» Au o altfel de viziune asupra spaţiilor pe care le construiesc.”

În medie, clienţii care apelează la serviciile companiei au între 20 şi 40 de ani. „A scăzut vârsta la care românii devin antreprenori. Dacă înainte aveam clienţi de 30-35 de ani în momentul în care se hotărau să plece pe un drum propriu, în momentul de faţă tinerii sunt mult mai vizionari şi mai dornici de a fi pe picioarele lor. Antreprenoriatul nu li se mai pare ceva atât de necunoscut. Trendul acesta s-a remarcat începând cu 2017, când a început programul Start-Up Nation. Acesta a fost declicul pentru tineri.”

În ciuda crizei din piaţa financiară, antreprenorul spune că nu au fost încă foarte multe desfiinţări de firme. „Surpriza a fost că mulţi încă nu şi-au pierdut speranţa, poate şi din cauza faptului că mulţi au rămas şomeri şi au decis să îşi facă firma lor, să rişte şi să vadă ce se întâmplă.”

Ca arie de activare, reprezentanţii businessului nu se axează neapărat pe înfiinţări în toată ţara, dar răspund solicitărilor, dacă primesc cereri. „În majoritatea timpului, undeva la 90%, ne concentrăm pe Bucureşti-Ilfov. Dar de când şi procedura de la Registrul Comerţului s-a simplificat puţin, funcţionând foarte bine partea de online – depunerea cererilor, transmiterea documentelor cu semnătură digitală, rezervările de denumire, e mai simplu să înfiinţăm firme şi pe alte zone”, printre judeţele din care primesc solicitări numărându-se Prahova, Cluj şi Teleorman. Anul acesta au avut inclusiv clienţi români întorşi din străinătate, „şi cu bani, dar şi cu viziuni foarte frumoase”, care au decis să pornească un business acasă.

La nivel de investiţii, antreprenorul susţine că acestea sunt direcţionate în primul rând în oameni. „Noi trebuie să fim foarte bine informaţi şi persoanele care intră în consultanţă trebuie să ştie despre ce vorbesc. De aceea facem şi cursuri de comunicare – cum să ne prezentăm în faţa clientului, cum ar trebui să abordăm noul tip de client – pentru că cei care îşi fac firme acum au stat foarte mult în casă. S-au interesat mai mult, au stat pe internet mai mult şi au pus în balanţă ofertele mai multor firme, dar au şi foarte multe aşteptări. Oamenii se ghidează în primul rând după preţ. În momentul în care caută pe internet, caută preţul cel mai mic – înfiinţare firmă ieftin, înfiinţare firmă gratis.” Totuşi, o firmă care pretinde cel mai mic onorariu – „am văzut că sunt şi firme cu onorarii cu 80 sau 100 de lei pe lângă taxa de înfiinţare” – nu are cum să le ofere toate informaţiile, este de părere antreprenorul. „Mi se pare o lipsă de respect faţă de tine să pui un onorariu atât de mic, pentru că investeşti timp – e un efort, implică logistică, hârtie, aranjarea spaţiului, internet, semnătură digitală – pentru că şi aici ai un cost anual. Nu ştiu dacă justifică un astfel de preţ. Probabil că cei care au stat la coadă la Registrul Comerţului s-au gândit să plece pe cont propriu şi să facă partea aceasta de înfiinţare. Doar că ce nu ştiu cei care stau la coadă e că până să ajungă dosarul la ei clientul trebuie să mai ofere nişte informaţii informaţii, pe care le poţi oferi doar dacă citeşti şi eşti la zi cu legislaţia.” El povesteşte că există clienţi care vin să obţină autorizaţie de funcţionare pentru activităţile pe care le facturează, neştiind de la început că ele ar trebui trecute odată cu înfiinţarea societăţii. „Bine, scuza asta e cam la toţi clienţii – că nu i-a spus cel care i-a înfiinţat firma. Sau, dacă au datorii ori intră în insolvenţă, e vina contabilului.”

Lucian Ghergiţă crede că românii nu sunt încă pregătiţi foarte bine să fie antreprenori. „Sunt mulţi care de-abia adună 449 de lei, în speranţa că vor lansa un business de succes. Cred că ne lipseşte educaţia pentru antreprenoriat, iar asta vine din sistemul educaţional. Educaţia financiară cred că ar trebui să primeze în şcoli, copiii sunt foarte receptivi la lucrurile acestea. Dacă ar exista cursuri în acest sens, tinerii ar fi mult mai deschişi către această zonă şi ar alege, poate, un profil de management sau antreprenoriat. Ei aleg acum antreprenoriatul după denumire, pentru că sună foarte frumos să fii antreprenor în România. A dispărut, uşor-uşor, acel termen de patron. În 2009-2010 am avut clienţi care se fotografiau cu certificatul de înregistrare, le făceam câte o poză şi spuneau «Wow, sunt patron!», dar termenul s-a disipat în timp şi a apărut cel de antreprenor, care înseamnă mult mai mult decât a avea o firmă doar pentru că are şi vecinul de la 4.” Antreprenoriatul, spune el, vine la pachet cu ideea de conştientizare, cu citirea unor cărţi şi cu un pic de curaj.

„În orice caz, la momentul acesta – din ce am sesizat şi cred că nu e nimeni să mă contrazică – România e un paradis fiscal. Să plăteşi un 1% impozit pe venit la SRL şi să ai un capital social de 1 leu cred că se traduce printr-un paradis fiscal.”