Ciot – Cioată reprezintă partea rămasă dintr-un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt, potrivit definiţiei din DEX. Ce nume mai potrivit pentru un business în domeniul prelucrării lemnului şi al mobilei, nu? Iar când numele de familie al antreprenorilor care pornesc o afacere în domeniu este în mod parcă predestinat Cioata, atunci nu mai rămâne nicio urmă de îndoială. Brandul e creionat parcă de la sine.

„Cioata  reprezintă de fapt un grup format din şapte firme de dimensiuni diferite, toate activând în domeniul producţiei şi vânzării de mobilier. Toate cele şapte firme au acţionariat 100% românesc şi sunt deţinute exclusiv de către membrii familiei Cioata, iar activităţile desfăşurate de acestea variază de la debitare buştean, până la fabricarea mobilei şi crearea de platforme de comerţ online”, spune Andrei Cioata, unul dintre membrii familiei care controlează businessul.

Fondatorii Cioata sunt Mili şi Elisabeta Cioata, iar în continuare aceştia controlează o parte din firmele din grup şi sunt implicaţi în business în zona de producţie. Partea de business development, marketing, design de produs, retail, platforme B2B şi online a grupului este administrată de copiii lor, Andrei şi Emilian Cioata, împreună cu cumnatul lui Andrei, Albu Cristian, un antreprenor cu experienţă internaţională în e-commerce şi dezvoltare de soft.

„Numele Cioata este chiar numele fondatorilor şi este un nume strâns legat de tradiţia transilvăneană a prelucrării lemnului de generaţii. Am ales să păstrăm acest nume în loc să punem un alt brand şi, spre suprinderea noastră, sună foarte bine şi în limbile internaţionale din pieţele în care suntem prezenţi. În general, clienţii din afara României cred că suntem italieni şi află cu surprindere că Cioata este un brand românesc.”

El adaugă că, paradoxal, brandul Cioata este mai cunoscut în Europa Occidentală decât în România. Acest lucru este normal ţinând cont de faptul că abia în 2019 grupul a deschis primul showroom în România, împreună cu un magazin online pentru vânzări directe către clienţii locali.

„Afacerea Cioata a demarat acum 30 de ani, când Mili Cioata şi soţia lui, Elisabeta Cioata, au decis să fabrice mobilă la comandă.” Dar de fapt, povestea Cioata a început de mult mai multă vreme, prin anii 1970, când tânărul Mili Cioata învăţa de la fratele şi tatăl său să prelucreze lemnul, confecţionând diferite obiecte necesare în propria gospodărie de la poalele Călimanilor. E vorba de bărbânţe, lăzi de albine, laviţe, meliţe, ciubere, scaune, sănii ori căruţe. La rândul său, Elisabeta admira pe atunci, în puţinele consignaţii din Braşov, obiectele de mobilier puse la vânzare. „Prelucrarea lemnului este o tradiţie de generaţii în familia Cioata din Vătava, judeţul Mureş”, spune Andrei Cioata. El adaugă că Revoluţia i-a prins pe cei doi membri fondatori ai businessului – pe Mili şi Elisabeta Cioata – angajaţi ca ingineri la fabrica de mobilă IPL 23 August din Târgu-Mureş. Imediat după, când a fost posibil, aceştia au înfiinţat una din primele firme din România acelor vremuri şi au început să fabrice mobilă din lemn masiv.

„Am ales să păstrăm acest nume în loc să punem un alt brand şi spre suprinderea noastră sună foarte bine şi în limbile internaţionale din pieţele în care suntem prezenţi. În general, clienţii din afara României cred că suntem italieni şi află cu surprindere că Cioata este un brand românesc.”

„În 1993, un cunoscut arhitect şi designer francez a luat legătura cu familia Cioata cu propunerea ca aceasta să execute mobilierul pentru amenajările şi proiectele sale, printre care se numără restaurante pe Champs-Élysée, mobilier pentru complexul muzeal Louvre ori buticuri pe Coasta de Azur.” Din acel moment, afacerea Cioata s-a axat pe fabricarea de mobilier haut-de-gamme şi premium pentru pieţele din Europa de Vest.

„În toată istoria de 30 de ani, grupul Cioata nu a făcut marketing pentru a atrage noi clienţi, ci s-a bazat pe atuurile sale. Paradoxal, lumea mobilei premium este destul de mică internaţional şi furnizorii care pot atinge un anumit nivel de calitate sunt cunoscuţi.” Pentru a lucra cu marile branduri internaţionale de mobilă premium trebuie să treci de nişte audituri draconice legate de producţie sustenabilă, trasabilitatea lemnului şi calitate, explică antreprenorul. Totodată, când produci la un anumit standard nu poţi realiza volume foarte mari şi concentrarea principală trebuie să rămână pe calitate.

Firmele din grupul Cioata au afaceri cumulate de peste 20 de milioane de lei, potrivit calculelor Business MAGAZIN pe baza datelor de pe platforma Confidas.ro. 

„În acest moment fabrica Cioata se întinde pe o suprafaţă de 7 hectare şi este una din cele mai moderne fabrici din ţară, nepoluantă şi autosustenabilă energetic. Tot lemnul folosit provine exclusiv din surse FSC şi este recoltat cu respect faţă de natură.”  FSC (Forest Stewardship Council) este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi non-profit apărută în anul 1993 pentru a promova un management forestier responsabil în pădurile din întreagă lume.

„În toată Europa oamenii înţeleg necesitatea de a proteja natura. De aceea observăm în societăţile avansate un trend clar către mobilă de lemn masiv, mobilă de calitate pe care nu o schimbi toată viaţa şi pe care chiar o laşi moştenire.” În acest fel, reducând „consumerismul”, se reduce şi impactul asupra naturii, adaugă el. Pentru acest lucru este nevoie de mobilă de un anumit tip, este nevoie de mobilă care să depăşească curentele de design trecute şi viitoare.

„Petrecem foarte mult timp analizând aceste lucruri. Toată mobila Cioata este gândită în jurul acestei filosofii. Deşi designul produselor Cioata este atemporal şi respectă trendurile internaţionale, încercăm să păstrăm în portofoliu piese care poartă şi elemente tradiţionale transilvănene. În felul acesta ne respectăm valorile şi spaţiul cultural la care suntem conectaţi.”

În ceea ce priveşte Cioata, totul a pornit cu un mic atelier, iar astăzi e vorba de o unitate de producţie cu 120 de oameni. Andrei Cioata explică faptul că Cioata reprezintă în acest moment un grup de firme integrat, care asigură toate procesele de fabricaţie de la prelucrarea buşteanului, fabricarea mobilei şi până la distribuţie B2B, vânzare în magazine online şi dezvoltare de soft propriu.

„După 27 de ani în care mobila noastră a mers exclusiv la export, am avut de ales între a dezvolta brandul propriu sau a aloca capacitatea de producţie pentru marile branduri. Am ales să dezvoltăm brandul propriu şi să întărim relaţiile cu partenerii existenţi de peste 20 de ani.”

„Acest lucru nu a fost parte a unei strategii, ci se datorează faptului că au fost găsite aceste competenţe intern. Fabrica Cioata concentrează unii dintre cei mai buni specialişti în prelucrarea stejarului din România, adevăraţi experţi inclusiv la nivel european.” Acest lucru a permis abordarea de proiecte foarte pretenţioase pentru branduri de top din Europa şi proiecte de design unice. Un specialist în prelucrarea stejarului se formează foarte greu fiind nevoie de minimum 10 ani de specializare continuă, explică Andrei Cioata.

Produsele ce poartă acest brand se vând prin intermediul canalului propriu în România şi prin magazinele partenerilor în Europa. „În acest moment, produsele fabricate de Cioata se vând în Olanda, Belgia, Grecia, Luxemburg, Franţa, Elveţia şi Coreea de Sud”, adaugă el.

După mulţi ani în care compania a produs mobilă pentru mărci de top, în 2013 membrii familiei au luat decizia de a dezvolta brandul propriu la nivel internaţional.

„Practic, după 27 de ani în care mobila noastră a mers exclusiv la export, am avut de ales între a dezvolta brandul propriu sau a aloca capacitate de producţie pentru marile branduri. Am ales să dezvoltăm brandul propriu şi să întărim relaţiile cu partenerii existenţi de peste 20 de ani.”

Procesul nu a fost uşor, dar în acest moment mobilierul Cioata se vinde prin intermediul unui showroom propriu în Târgu-Mureş şi prin magazinul online propriu. În afară de aceste canale de vânzare din România, produsele se mai vând printr-o platformă de export –

cioata.com - dedicată clienţilor B2B şi prin intermediul mai multor magazine din toată Europa.

„Planurile sunt să deschidem în 2021 un showroom în Bucureşti şi mai multe magazine online proprii în Ungaria, Austria şi Germania. Luăm în calcul şi un mix online/offline pentru magazinele din afara României, dar şi posibilitatea de francizare internaţională.” Mai mult, tot la capitolul expansiune, dar de această dată de gamă, din 2021 sub brandul Cioata vor fi realizate şi scaune, decoraţiuni şi canapele, dar de către partenerii grupului din România, Lituania, Slovacia, Olanda şi Polonia.

Acum, aproape toate produsele Cioata sunt fabricate din lemn masiv de stejar. „Folosim doar materiale de cea mai bună calitate, 100% naturale. Mobila noastră nu afectează în nici un fel sănătatea, nu degajă substanţe chimice vătămătoare şi este sigură pentru oricine”, spune antreprenorul. Totodată, membrii familiei Cioata cred cu tărie că suprema excelenţă în design este dată de simplitate. Simplitatea şi stilul atemporal permit clienţilor să beneficieze de o mobilă fără vârstă, mobilă care îşi va păstra valoarea în timp.

„În general, fabricăm doar produse în serie. Dar, din când în când mai apare câte un proiect care ori se potriveşte bine pe specificul fabricii noastre, ori ne atrage prin frumuseţea sau complexitatea sa. Iar atunci da, producem şi la comandă.” Este vorba în general de amenajarea de hoteluri sau pensiuni. De exemplu, cel mai recent proiect de acest gen a presupus mobilarea unui uriaş complex rezidential de lux din Coreea de Sud, spune Andrei Cioata.

El adaugă că în acest an, în pofida pandemiei de Covid-19, comenzile au crescut. „Am fost obligaţi să accelerăm procesul de tehnologizare continuă. Pandemia a afectat businessul într-un mod pozitiv pe partea de vânzări.”

Comenzile din ţările vestice cresc şi grupul este permanent în discuţii cu nume internaţionale pentru eventuale noi colaborări. În România, consumatorii au descoperit brandul Cioata recent, însă antreprenorul spune că cererea este peste aşteptări mai ales că e vorba de mobilier premium.

„De fapt am amânat deschiderea în Austria a unui magazin online pentru a putea face faţă cererii existente. În ultimii ani, România s-a deschis foarte mult. Sunt foarte mulţi români conectaţi la trendurile de design vestice şi care înţeleg de ce o masă de stejar costa minimum 1.000 de euro şi de ce este mai bună decât una din PAL pe care o schimbi la fiecare cinci ani.” Astfel, există şi local proiecte care pot rivaliza oricând cu cele din vestul Europei. Designerii belgieni si francezi cu care Cioata colaborează au rămas suprinşi de efervescenţa cu care se dezvoltă proiecte minunate de design în România, spune Andrei Cioata.

„Probleme avem mai ales pe lanţul de furnizare. Din păcate vedem tot mai multe probleme legate de materia primă.” De exemplu, în acest moment, grupul BASF, care este unul dintre cei mai mari producători de substanţe chimice din lume, are probleme în furnizarea materiei prime necesare pentru spumele necesare la tapiţerii, explică antreprenorul. Rezultatele sunt că în toată Europa cresc preţurile la mobila tapiţată şi toţi producătorii se confruntă cu întârzieri mari. „Şi anticipăm că aceste probleme se vor acutiza. Producţia pe de altă parte migrează din Asia către estul Europei şi credem că avem o şansă mare în următorii ani. De exemplu, toţi funizorii noştri din Polonia au contractată producţia pentru minimum opt luni de acum înainte şi credem că acest val va ajunge şi în România.”

Şi în ceea ce priveşte comportamentul de consum se vede clar o schimbare. Mai exact, oamenii din toată Europa ajung să vadă şi să simtă casa ca pe un loc de relaxare, o sursă de inspiraţie, un spaţiu terapeutic.

„Într-o lume agitată, plină de temeri şi incertitudini, oamenii redescoperă spaţiul în care trăiesc şi apreciază importanţa echilibrului şi calmului pe care căminul îl aduce în viaţa lor. Românii înţeleg că spaţiul în care trăiesc este expresia personalităţii lor si au început să aleagă calitatea chiar dacă fac eforturi financiare. Este şi acea vorbă, de actualitate, care spune că “sunt prea sărac că să îmi mai cumpăr lucruri ieftine””, conchide Andrei Cioata.