Consumatorul maghiar a început în ianuarie să cheltuiască în maga­zine, inclusiv pe alimente. Vân­zările de retail au crescut cu aproape 5% în ritm anualizat, o veste bună pentru o economie cu industria în­ghetaţă care încearcă să-şi revină din recesiune. Însă a accelerat şi inflaţia, de la 4,6% în decem­brie la 5,5% în ianuarie, propulsată de servicii şi alimente. Răspunsul guvernului au fost lansa­rea ideii reintroducerii de plafoane pentru preţuri, restricţii pe profitul retailerilor şi reduceri de preţuri voluntare.

Pentru analişti nu este clar dacă scumpirea mâncării este rezultatul majorării preţurilor de către lanţurile de retail sau de către furnizori. Portfolio, principala sursă de ştiri şi analize economice din Ungaria, scrie despre o ofensivă a guvernului contra retailerilor, un sec­tor dominat de companii străi­ne. Contextul în care scumpirile au reînceput să accelereze este acela al apropierii alegerilor pentru parla­ment în 2026, al decli­nului industriei auto, co­loana vertebrală a reindus­tri­alizării Un­ga­riei, al destabiliză­rii forintului şi al creşterii dato­riei statului în lipsa accesului ţării la fonduri europene.

Guvernul condus de premie­rul Viktor Orban ţine pe agendă pro­blema scumpirii alimentelor din ianuarie după ce inflaţia a început din nou să accelereze în noiembrie anul trecut.

În prima lună din 2025, inflaţia anualizată la alimente a fost de 6%. Faţă de decembrie, preţurile mâncării au cres­cut cu aproape 2%. Datele biroului central de statistică arată că în doar o lună, în ianuarie, pre­ţul laptelui a urcat cu aproape 6%, cel al ca­fe­lei cu 5%, cel al fructelor şi legumelor cu 4,4% şi al făinii cu 4%. Scumpirile faţă de aceeaşi lună a anului trecut sunt mai dramatice: 43% la făi­nă, 25% la lapte, 24% la ouă, 22% la ulei vegetal, 16% la sucuri de fructe şi le­gu­me, 15,5% la unt. Datele oficiale pentru fe­bru­arie încă nu au fost publicate, însă ministrul economiei naţionale Márton Nagy a declarat la un eveniment organizat în weekend de Camera Ungară de Comerţ şi Industrie că inflaţia la alimente s-ar putea să se fi dus spre 7%.

Înainte ca biroul de statistică să prezinte cifrele pentru ianuarie, guvernul de la Buda­pes­ta a anunţat că ar putea extinde la 100 lista cu produse urmărite prin instrumentul de mo­ni­torizare online a preţurilor lansat când valul de inflaţie care a lovit Europa a adus în Ungaria cele mai mari scumpiri din Uniunea Europea­nă. Site-ul este deschis de la mijlocul anului 2023 şi poate fi folosit pentru compararea preţurilor afişate de magazinele mari. Guver­nul s-a lăudat mult timp că acesta a avut succe­sul scontat. Marile lanţuri de retail care fac parte din Asociaţia Naţională din Comerţ au atras atenţia asupra faptului că autorităţile trebuie să-i urmărească şi pe furnizori deoarece în Ungaria nu doar retailerii sunt responsabili pentru majorările de preţuri.

Între timp, guvernul a deschis negocieri nu doar cu Asociaţia de Comerţ, ci şi cu diverse gru­puri de interes sectoriale, cum ar fi Consiliul Pro­du­cătorilor de Lapte. Apoi, pe 10 februarie, mi­nis­trul Nagy a anunţat noi plafonări de preţuri. Guvernul a introdus pentru prima dată limitele de preţ la câteva produse alimentare de bază în toamna anului 2021. La început au fost şase ali­mente pe listă. Treptat au fost adăugate şi altele. Lista a inclus zahăr, făină, ulei de floarea-soare­lui, picioare de porc, piept de pui, copane de pui, spinări de pui, tacâmuri de pui, lapte UHT, ouă şi cartofi. Pe lângă îngheţarea preţurilor, guver­nul a anunţat restricţii de profit pentru retaileri.

Premierul Orban le-a menţionat prima dată în februarie, pentru ca apoi să se afle că nu este vorba de măsuri specifice ci de aşteptări ca lanţurile de retail să aplice restricţiile în mod voluntar. Ofensiva comunicării guvernamentale are ca ţintă principală companiile mari de retail. Cu unele este în conflict. Însă i-a luat la ţintă şi pe furnizori.

Autoritatea de protecţie a concurenţei a adresat o scrisoare mai multor grupuri de interese de pe piaţa alimentelor deoarece aceşti jucători au lansat de mai multe ori mesaje care spun că preţurile anumitor produse trebuie să crească. Guvernul maghiar este în conflict în special cu SPAR, retailer pe care-l consideră austriac. Compania a acuzat executivul că încalcă legea europeană în efortul de a stăvili scumpirile şi a cerut Comisiei Europene să intervină. Unii analişti spun că intenţia lui Orban este de a-i scoate din ţară pe jucătorii străini, aşa cum a făcut în sectorul bancar.

În Polonia, o piaţă mult mai mare, guvernul a lansat ideea formării unui lanţ de retail naţional de alimente susţinut de o asociaţie naţională de producători de stat. Nucleul este un grup de producători de zahăr. Însă paşi mari în acest sens nu s-au făcut. Ungaria urmează altă cale. Fondul maghiar de investiţii Indotek a preluat la sfârşitul anului trecut magazinele din Ungaria şi managementul operaţional ale lanţului de retail Auchan. Indotek aparţine lui Dániel Jellinek, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ungaria şi asociat de presa maghiară cu István Tiborcz, ginerele cu afaceri prospere al premierului Orban. Fondul de investiţii deţine mai multe centre de shopping şi unităţi de retail în Ungaria şi în alte ţări.