"Am examinat invitaţia şi s-a decis ca ministrul de Externe să participe la negocieri", anunţa miercuri Marzieh Afkham, un purtător de cuvânt al diplomaţiei iraniene.

Prezenţa lui Mohammad Javad Zarif la negocierile internaţionale cu privire la războiul din Siria marchează o întorsătură diplomatică majoră, dorită de Moscova.

Iranul şiit şi Arabia Saudită sunnită - cele două mari puteri rivale din regiune - au poziţii contrare, la scenă deschisă, cu privire la Siria. Teheranul susţine în mod direct financiar şi militar regimul de la Damasc, în timp ce Riyadhul susţine grupările rebele şi participă la atacurile coaliţiei internaţionale conduse de către Statele Unite împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

Rusia insistă - de la începutul conflictului din Siria - asupra participării Iranului la o soluţionare politică. Însă Statele Unite s-au opus, până marţi, când şi-au anunţat, spre surprinderea generală, schimbarea poziţiei.

Şefilor diplomaţiilor americană, rusă, saudită şi turcă li se alătură, tot vineri, în capitala austriacă, omologii lor din Liban şi Egipt. Miniştrii de Externe francez Laurent Fabius, britanic Philip Hammond şi german Frank-Walter Steinmeier, dar şi Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, vor fi de asemenea prezenţi.

Aceste "negocieri extinse" vor fi precedate, joi seara, de o reuniune cvadripartită între şefii diplomaţiilor din Rusia Serghei Lavrov, Statele Unite John Kerry, Arabia Saudită Adel al-Jubeir şi Turcia Feridun Sinirlioglu, potrivit unei surse diplomatice ruse.

O primă întâlnire, în acelaşi format, a avut loc vinerea trecută, într-un palat vienez, iar în cursul ei s-a discutat despre perspectivele reglementării războiului civil sirian, care s-a soldat cu peste 250.000 de morţi din 2011, când a început, şi până în prezent.

Calendar "precis" pentru debarcarea lui Bashad al-Assad de la putere

"Nu cred că trebuie să ne aşteptăm la progrese majore de la aceste discuţii la Viena", a declarat adjunctul secretarului american de Stat Tony Blinken.

Provocarea pe care o reprezintă Siria "nu este nimic altceva decât o cursă în vederea ieşirii din Iad", a declarat John Kerry. Aceste negocieri reprezintă "ocazia cea mai promiţătoare în vederea (căutării) unei deschideri politice", a apreciat el.

Berlinul consideră foarte improbabilă o "avansare", "diferenţele între poziţii (fiind) prea mari".

"Favorabilă" prezenţei Iranului la Viena, Franţa a afirmat că şi-a consultat marţi seara aliaţii occidentali şi arabi pe tema "modalităţilor unei tranziţii politice care să garanteze plecarea (de la putere) a (preşedintelui sirian) Bashar al-Assad conform unui calendar precis".

Soarta preşedintelui sirian continuă să creeze disensiuni între Washington şi Moscova - o susţinătoare-cheie a Damascului.

Directorul CIA John Brennan s-a declarat convins că ruşii ar căuta să obţină plecarea lui al-Assad.

Însă, miercuri seara, un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat că o soluţie politică nu poate să fie discutată în detaliu decât după ce "teroriştii vor fi primit lovituri decisive".

De asemenea, Franţa şi-a reafirmat voinţa de a prezenta Consiliului de Securitate al ONU un proiect de rezoluţie cu scopul să pună capăt largării de butoaie de explozibili din avioane siriene - cu care care au fost omorâţi mii de civili - în zone aflate sub controlul rebelilor.

Însă Rusia şi-a exprimat opoziţia faţă de acest proiect, dând asigurări că ar putea să "provoace riscuri la adresa eforturilor (diplomatice) în curs".

Pe teren, armata rusă a anunţat că a bombardat 118 ţinte "teroriste" într-o singură zi, o intensitate pe care nu a mai atins-o de când şi-a lansat intervenţia militară în Siria, pe 30 septembrie.