Dacian Cioloş ar putea marca marţi, la votul de învestitură din Parlament, mai multe premiere. Cea mai importantă este faptul că ar putea ajunge în fruntea primul Guvern de după 1989 care este format exclusiv din oameni fără apartenenţă politică. Cioloş este însă al treilea premier fără carnet de partid, după Mugur Isărescu şi Mihai Răzvan Ungureanu.

Cabinetul pe care l-a format Cioloş este al 18-lea al României, după cele două guverne Petre Roman (decembrie 1989 - octombrie 1991), Guvernul Stolojan (octombrie 1991 - noiembrie 1992), Guvernul Văcăroiu (noiembrie 1992 - decembrie 1996), Guvernul Ciorbea (decembrie 1996 - aprilie 1998), Guvernul Vasile (aprilie 1998 - decembrie 1999), Guvernul Isărescu (decembrie 1999 - decembrie 2000), Guvernul Năstase (decembrie 2000 - decembrie 2004), cele două guverne Tăriceanu (decembrie 2004 - decembrie 2008), cele două Guverne Boc (decembrie 2008 - februarie 2012), Guvernul Ungureanu (februarie 2012 - aprilie 2012) şi cele patru guverne Ponta (mai 2012 - noiembrie 2015).

Între timp, România a mai avut şi şase premieri interimari: Gavril Dejeu, Alexandru Athanasiu, Eugen Bejinariu, Cătălin Predoiu, Gabriel Oprea şi Sorin Cîmpeanu.

Cioloş ar putea veni astfel cu premiera unui Guvern format exclusiv din tehnocraţi şi miniştri fără apartenenţă politică. Acest Cabinet va funcţiona, cel mult, până la alegerile din toamna anului 2016, însă se află într-o situaţie fragilă din punct de vedere al susţinerii parlamentare.

Guvernul Cioloş - format fără o majoritate clară şi susţinut condiţionat

Cu excepţia PNL, UDMR şi a UNPR, restul partidelor parlamentare fie nu au luat încă o decizie cu privire la susţinerea lui Dacian Cioloş, fie au anunţat clar că nu îl vor vota sau au pus condiţii stricte pentru susţinere. Astfel, PSD - partidul cu cel mai mare număr de parlamentari - a anunţat că va vota noul Cabinet, însă îl va supraveghea atent şi orice "derapaj" va fi sancţionat.

Social-democraţii i-au prezentat lui Dacian Cioloş o serie de condiţii la care PSD nu vrea să renunţe. Au condiţionat sprijinul de continuarea măsurilor luate de Victor Ponta, dar şi de menţinerea ritmului de creştere economică. PSD este, de altfel, şi cea mai mare ameninţare la adresa Guvernului Cioloş, putând forma cel mai uşor o majoritate în jurul său pentru a iniţia şi chiar a trece o moţiune de cenzură.

Pe de altă parte, UDMR a anunţat că va lua o decizie oficială luni, în cadrul grupurilor parlamentare, însă propunerea preşedintelui Kelemen Hunor este de a vota Cabinetul. "Propunerea mea este susţinerea pentru învestitură a Guvernului Cioloş, înainte de oricine, premierul desemnat merită un vot pozitiv şi din partea noastră pentru a începe activitatea guvernamentală”, a spus Kelemen.

Au existat însă unele rezerve în UDMR faţă de noul Guvern. Liderii Uniunii s-au împotrivit şi menţinerii lui Bogdan Aurescu în Cabinet, dar s-au exprimat şi împotriva propunerii pentru Ministerul Dezvoltării, Vasile Dâncu. Rămâne, astfel, neclară susţinerea UDMR pe termen lung şi cum vor reacţiona liderii Uniunii pe viitor la proiectele noului Cabinet.

ALDE a anunţat clar că nu va susţine acest Guvern, considerând "nedemocratică" formarea unui Executiv fără membri cu apartenenţă politică, decişi prin negociere.

UNPR, în schimb, a susţinut că nu are nicio solicitare, parlamentarii formaţiunii susţinând propunerea preşedintelui Klaus Iohannis şi, implicit, noul Guvern.

Astfel, Guvernul pe care îl formează Dacian Cioloş va trebui să negocieze fiecare măsură în parte în Parlament, premierul desemnat anunţând deja, în mai multe rânduri, că va veni în faţa partidelor parlamentare de fiecare dată când iniţiază proiecte majore.

Vasile Dâncu - fost ministru şi lider PSD, ajuns tehnocrat în Guvernul Cioloş

Susţinerea PSD a venit, pe lângă garaniţiile privind proiectele fostului Cabinet Ponta, şi ca urmare a cooptării în Executiv a lui Vasile Dâncu. Acesta a fost o propunere luată în discuţie de către PSD chiar pentru funcţia de prim-ministru în timpul primelor negocieri cu preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit unor surse social-democrate, PSD nu intenţiona să propună un nume la primele discuţii cu preşedintele, însă l-ar fi nominalizat pe Dâncu în cazul în care Iohannis le cerea social-democraţilor o propunere de premier. Ulterior, numele lui Dâncu a fost avansat de către PSD în primele discuţii cu premierul desemnat Dacian Cioloş.

Social-democraţii au condiţionat astfel susţinerea de prezenţa lui Vasile Dâncu în Guvern, mai ales în fruntea unui minister de importanţă, cum este Ministerul Dezvoltării - condus până în primăvară de Liviu Dragnea -, dar şi de funcţia de vicepremier. Vasile Dâncu, deşi nu mai este membru PSD, a fost, ani la rând, una dintre figurile centrale ale partidului, ajuns chiar ministru în Cabinetul Năstase.

Numele lui Vasile Dâncu este strâns legat de "Grupul de la Cluj", o aripă a PSD formată din lideri social-democraţi din zona Ardealului, care au pus presiune pe partid în perioada în care preşedinte al României era Ion Iliescu şi prim-ministru era Adrian Năstase. "Grupul" s-a impus în PSD informal începând cu anul 2000, când trei lideri din Transilvania au ajuns miniştri în Guvernul lui Adrian Năstase: Ioan Rus (ministru de Interne), Vasile Puşcaş (ministru delegat şi negociator şef al României cu UE) şi Vasile Dâncu (ministru al Informaţiilor Publice). După ce PSD a pierdut puterea, în 2004, "Grupul" a devenit vizibil prin solicitările de reformă şi desprinderea de epoca Iliescu. "Grupul de la Cluj" a fost cel care l-a susţinut pe Mircea Geoană în lupta pentru preluarea şefiei PSD şi înlăturarea lui Ion Iliescu din prima linie a partidului.

Vasile Dâncu a demisionat din PSD în 2010, după o carieră de peste 10 ani în partid, timp în care a fost ministru, parlamentar, vicepreşedinte al partidului şi europarlamentar. Retragerea lui Dâncu PSD începuse în 2008, când a renunţat la funcţiile politice şi s-a concentrat pe activitatea sa profesională şi academică.

Liviu Dragnea i-a cerut, în octombrie 2015, să revină în PSD, însă Dâncu nu a răspuns invitaţiei, afirmând că poate fi de ajutor partidului şi din afară.

Pe lângă prezenţa lui Dâncu în Guvernul Cioloş, Dragnea a mai avut o solicitare faţă de premierul desemnat: păstrarea în funcţie a secretarilor de stat şi a membrilor din eşalonul 2 şi 3 din Guvern, respectiv experţii şi funcţionarii numiţi pe linie de partid, dar nu neapărat cu apartenenţă politică. Răspunsul lui Cioloş a fost unul evaziv: nu va proceda la "epurări" şi la "schimbări de dragul schimbării", însă toţi angajaţii ministerelor vor trebui evaluaţi după criterii clare de performanţă. Potrivit unor surse social-democrate, subiectul a fost abandonat în acest moment de către PSD, care va susţine Guvernul, însă va urmări ce se întâmplă la nivelul ministerelor şi îşi va ajusta politica faţă de Guvernul Cioloş în funcţie de acţiunile premierului.

Cine sunt miniştrii lui Cioloş

Chiar şi PSD, care a anunţat susţinerea pentru Guvern, a precizat că decizia este doar o "recomandare" pentru parlamentarii săi, astfel încât nu va exista un vot imperativ din partea partidului. Unii social-democraţi au declarat deja că nu vot vota Guvernul, din diferite motive. Surse social-democrate au declarat, pentru MEDIAFAX, că numărul unor astfel de cazuri poate creşte, având în vedere că unii aleşi PSD nu sunt de acord cu propunerile făcute în lista lui Dacian Cioloş. Motivul principal ar fi, potrivit surselor citate, că sunt nume necunoscute, dar şi oameni fără experienţă în administraţia publică.

Cu excepţia lui Vasile Dâncu şi a lui Lazăr Comănescu, propunerile pentru Ministerul Dezvoltării şi, respectiv, Ministerul de Externe, niciun alt membru propus al Guvernului nu a mai activat în cadrul vreunui Executiv ca ministru. Propunerea pentru Ministerul Agriculturii, Ichim Irimescu, este fost secretar de stat.

Guvernul Cioloş va fi format din 21 de membri. Aceştia sunt Lazăr Comănescu - ministrul Afacerilor Externe, Petre Tobă - ministrul Afacerilor Interne, Mihnea Ioan Motoc - ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu - ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Anca Dana Dragu Paliu - ministrul Finanţelor Publice, Costin Grigore Borc - ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Achim Irimescu - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Victor Vlad Grigorescu - ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Adrian Curaj - ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Vlad Alexandrescu - ministrul Culturii, Aura Carmen Răducu - ministrul Fondurilor Europene, Cristina Guseth - ministrul Justiţiei, Cristina Paşca Palmer - ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Claudia Ana Moarcăş - ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Marius-Raul Bostan - ministrul pentru Societatea Informaţională, Patriciu Achimaş-Cadariu - ministrul Sănătăţii, Elisabeta Lipă - ministrul Tineretului şi Sportului, Marian Dan Costescu - ministrul Transporturilor, Victoria-Violeta Alexandru - ministrul delegat pentru Dialog Social, Dan Stoenescu - ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Ciprian Bucur - ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Ioan Dragoş Tudorache - şeful Cancelariei primului ministru.

O parte a propunerilor vin din rândul experţilor români care au lucrat în cadrul instituţiilor europene de la Bruxelles, în timp ce alţii sunt personalităţi din rândul unor ONG-uri sau instituţii private.

În premieră, a fost format şi un post de ministru delegat pentru consultare publică şi dialog social (lărgind competenţele fostului ministru delegat pentru Dialog Social), care va fi condus de Violeta Alexandru, în prezent director al Institutului pentru Politici Publice.

Primul nume retras din Guvern: Andrei Baciu, propus la Sănătate, fost fotomodel

Formarea Guvernului Cioloş a adus şi primele probleme pentru premierul desemant. Acesta a fost nevoit să renunţe la Andrei Baciu, propunerea pentru Ministerul Sănătăţii, la doar câteva ore după nominalizare. Baciu a intrat imediat în atenţia presei, ca urmare a vârstei sale - fiind cel mai tânăr ministru propus -, dar şi ca urmare a fotografiilor apărute cu el în spaţiul public. Despre Andrei Baciu, chirurgul de numai 29 de ani, s-a aflat că a fost fotomodel, prezentând lenjerie intimă.

După nominalizare, Baciu afirma că este onorat de propunere şi că vrea să aplice în ţară ceea ce a învăţat în străinătate. Andrei Baciu are 29 de ani şi este preşedintele Asociaţiei SOS Drepturile Pacienţilor, iar din 2013 este fondator şi preşedinte al Asociaţiei Româno-Franceze de Chirurgie Cardiacă Pediatrică, precum şi membru al Asociaţiei Europene de Chirurgie Cardiacă şi Toracică. Andrei Baciu este, din august 2015, şi manager de proiect în cadrul campaniei "Drepturile Pacienţilor", lansată împreună cu liberalul Cristian Buşoi, fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Ca urmare a informaţiilor şi fotografiilor apărute în presă, cu privire la trecutul profesional al lui Andrei Baciu ca model, Dacian Cioloş l-a retras pe acesta, după numai câteva ore de la anunţul oficial. În locul său a fost propus Patriciu Achimaş-Cadariu, şeful Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca.

"Training" pentu miniştri înainte de audierile din comisii

Având în vedere lipsa de experienţă a majorităţii celor propuşi în funcţii de ministru, noii membri ai Cabinetului vor avea parte, luni, de o "sesiune de pregătire" în vederea audierilor din comisiile de specialitate. Potrivit unor surse politice, aceştia vor trece printr-o scurtă sesiune de "training" la Parlament înainte de a fi audiaţi, pentru a afla cum decurg aceste proceduri parlamentare şi la ce trebuie să se aştepte.

"Sunt oameni fără experienţă politică, probabil vor avea emoţii, va fi un proces lung", au declarat, pentru MEDIAFAX, surse politice, explicând motivul pentru care vor avea loc aceste discuţii. Sesiunea de pregătire va fi una informală, doar pentru a-i obişnui pe noii miniştri cu privire la procesul audierilor.

Potrivit unor surse parlamentare, conducerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului va decide, luni, ca audierile să aibă loc într-o singură zi, astfel încât programul s-ar putea prelungi foarte mult.