Prima audiere la Direcţia Naţională Anticorupţie a premierului Victor Ponta a avut loc în 5 iunie, când acesta a anunţat că este suspect în dosarul lui Dan Şova.

Tot atunci, DNA a cerut Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie.

"Sunt suspect în dosarul lui Şova, pentru activitatea de avocat din 2007-2008 şi, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Şova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu am dat nicio declaraţie, o să ne cheme pentru declaraţii", spunea atunci premierul.

La scurt timp, DNA transmitea că premierul este urmărit penal în dosarul "Turceni - Rovinari", pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia premierului, el spunând că, în opinia sa, este "o situaţie imposibilă" pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale.

"Direcţia Naţională Anticorupţie a comunicat public că primul-ministru Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situaţie imposibilă pentru România ca primul-ministru să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia primului-ministru Victor Ponta", declara Iohannis, la Palatul Cotroceni.

În replică, Victor Ponta a spus că respectă poziţia publică a preşedintelui, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite.

La câteva zile de la punerea sub urmărire, în 14 iunie, Victor Ponta a părăsit ţara. El a plecat în Turcia împreună cu preşedintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), după ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, fără a anunţa. Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchiul stâng şi că a ales să facă intervenţia chirurgicală în Turcia pentru că în România nu ar fi avut linişte. Victor Ponta s-a întors în ţară în 8 iulie, după o absenţă de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar.

În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în faţa procurorilor DNA pentru a fi audiat. În perioada în care Victor Ponta s-a aflat în Turcia, avocata premierului a mers la DNA pentru a prezenta documente care să justifice faptul că Victor Ponta nu se poate prezenta la audieri în dosarul în care este urmărit penal, întrucât este în continuare plecat din ţară.

La cinci zile după ce s-a întors în ţară, Ponta a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de "a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere" în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.

Victor Ponta a fost audiat de cinci ori de către procurorii DNA, prima dată în 5 iunie, când i-au fost aduse la cunoştinţă şi acuzaţiile. A urmat o înfăţişare în 13 iulie, la revenirea sa în ţară, când a fost şi inculpat în dosarul în care este cercetat. Procurorii au anunţat atunci şi punerea unor bunuri ale lui Ponta sub sechestru. După mai bine de o lună, în 19 august, premierul a mers din nou la DNA, declarând la ieşire că a primit o copie a expertizei financiar-contabile dispuse în dosarul în care este urmărit penal, din care rezultă că a plătit cu 2.000 de lei în plus taxe, dar nu îi mai cere de la statul român.

Premierul a fost citat la DNA şi în 3 septembrie, el spunând la ieşire că audierea s-a purtat într-o formă civilizată şi a răspuns la toate întrebările procurorului de caz. Victor Ponta a precizat că le-a solicitat anchetatorilor să disjungă din "dosarul mare", "Turceni - Rovinari", acuzaţiile care îl privesc, pentru a fi dată cât mai repede o soluţie.

În 15 septembrie, premierul a fost din nou la sediul DNA, dar a stat doar cinci minute, având în vedere că procurorul de caz i-a spus că nu îl poate primi, întrucât nu fusese citat. Ponta s-a prezentat din proprie iniţiativă şi a lăsat la registratură mai multe documente.

Numele premierului mai apare menţionat în interceptările procurorilor din dosarul fostului şef al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu, fără însă ca primul ministru să aibă vreo calitate procesuală.

Procurorii DNA arătau, în rechizitoriul din dosarul în care Adrian Duicu este judecat petnru fapte de corupţie, că în 13 iulie 2013, la ora 09.55, Duicu, aflat în sediul Guvernului, l-a sunat pe Ştefan Ponea, atunci şef al IPJ Mehedinţi, şi a spus că aşteaptă să intre la premierul Victor Ponta, unde s-ar fi aflat deja ministrul de Interne. Adrian Duicu îi spunea lui Ştefan Ponea, în iulie 2013, că este în sediul Guvernului, unde şeful Cancelariei premierului l-a chemat pe şeful Poliţiei, arătând că "un sfert de oră, în birou' oval", s-a vorbit despre numirea lui Ponea şi a soţiei acestuia în funcţii de conducere la Bucureşti.

Ponta a negat orice legătură cu acest dosar. La finalul lunii iulie 2014, premierul spunea că nu are "habar" dacă a fost la masă cu Adrian Duicu, aşa cum a arătat acesta în discuţiile telefonice, interceptate de anchetatori: "Habar nu am ! Eu...dacă mă întrebaţi cu cine am fost la prânz ieri sau alaltăieri, vă pot spune. Dacă mă întrebaţi cu cine am fost acum un an şi jumătate...în general, merg cu colegi de partid, cu miniştri, cu oameni politici, cu jurnalişti. E posibil, habar nu am". Ponta preciza că rechizitoriul procurorilor nu îl indică pe el cu nicio calitate procesuală, nici de învinuit sau inculpat, nici de martor, astfel că, din punctul său de vedere, lucrurile sunt închise.

De asemenea, după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, în urma scandalului privind votul din diaspora, lideri politici au cerut deschiderea unui dosar, în care să se stabilească vinovaţii pentru blocarea votului din străinătate.

Dosarul, deschis iniţial de Parchetul instanţei supreme, a ajuns, în decembrie 2014, la DNA, care cercetează fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Ponta afirma că, dacă Direcţia Naţională Anticorupţie va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranţă din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunţe la "ideea din 2004" că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru al României în 8 mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu, prin moţiunea de cenzură a Uniunii Social-Liberale.

El a fost preşedinte al PSD timp de mai bine de cinci ani, până în luna iulie, când, la scurt timp de la punerea sa sub acuzare, a anunţat că se retrage de la conducerea partidului. Premierul a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de "a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere" în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.

Ponta a intrat în PSD pe vremea lui Adrian Năstase, iar anterior a fost, pe rând, procuror, secretar de stat, ministru delegat pentru Controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării Acquisului Comunitar şi ministru-delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

Odată cu anunţul de joi al DNA, Victor Ponta a devenit primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului.