Transformarea radicală a calităţii aerului este unul dintre puţinele aspecte pozitive ale pandemiei de coronavirus. Sateliţii şi celelalte tehnologii de monitorizare arată că oxizii de azot pe care îi generează automobilele au scăzut aproape în toată lumea după ce au fost implementate măsurile de carantină din primăvară, în unele zone înregistrându-se un minus de până la 50%, scrie Bloomberg.

Per total, emisiile globale de carbon au raportat o scădere de 7% faţă de 2019, diferenţa datorându-se în mare parte declinului traficului terestru şi aerian, ceea ce nu poate oferi decât veşti bune în ceea ce priveşte reducerea amprentei de carbon. Între martie şi octomrbie, media de poluare a aerului a scăzut cu 38% în oraşele spaniole, un nivel nemaiîntâlnit în ultimul deceniu, potrivit cotidianului El Pais. 

„Însă nu ar trebui să fim naivi şi să tratăm perioada COVID drept o frântură de economie urbană cu mai puţine maşini pe şosele. Ar trebui să învăţăm că dacă nu facem nimic în privinţa compuşilor organici volatili (VOC), ne vom întoarce imediat la situaţia de dinainte de criză”, a declarat Jessica Gilman, chimist în cadrul National Oceanic and Athmospheric Administration (NOAA).

Efectele au variat de la o zonă la alta. Cercetătorii din Wuhan, primul epicentru al pandemiei, spun că poluarea cu ozon a crescut cu 100% după ce au fost implementate restricţiile în luna ianuarie. Astfel, oraşe precum Roma, Londra New York şi Los Angeles au înregistrat cantităţi neaşteptat de ridicate de ozon în mijlocul perioadelor de carantină.

„Asta îmi spune că trebuie să continuăm lupta. Părerea mea este că trebuie să scăpăm de o cantitate cât mai mare de oxizi de azot pentru a atinge un standard ridicat de sănătate”, spune Paul Miller, director executiv pentru ONG-ul Northeast States for Coordinated Air Use Management.