Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) atrage atenţia că digitalizarea riscă să contribuie la creşterea inegalităţilor din societate, fără competenţe digitale dobândite pe scară largă şi certificate corespunzător.

Potrivit unui comunicat al AOAR, o bună parte a populaţiei riscă să fie exclusă din interacţiunile cu statul şi administraţia, în cazul în care competenţele digitale nu vor fi dobândite pe scară largă.

„Fără competenţe digitale dobândite pe scară largă şi certificate corespunzător, procesul digitalizarii rămâne unul formal şi riscă să contribuie la creşterea/adâncirea inegalităţilor din societate şi la excluderea unei

bune părţi a populaţiei din interacţiunile cu statul şi administraţia. Şcoala şi serviciile publice trebuie să servească toţi cetăţenii, asigurându-le acces în mod egal şi uniform. În lipsa competenţelor adecvate riscăm să avem platforme digitale pe care angajaţii sectorului public nu le pot face operaţionale şi care sunt destinate a oferi servicii unor cetăţeni care nu le pot accesa”, se arată în comunicat.

Conform celor mai recente date Eurostat, 80% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani au competenţe digitale la nivelul Uniunii Europene. Tinerii din România se află pe ultimul loc, doar 56% dintre ei deţinând competenţe digitale avansate. La adulţi, situaţia este mult mai gravă, susţin reprezentanţii mediului de afaceri.

„Salutăm preocuparea Guvernului pentru digitalizare, concretizată în măsurile instituţionale (crearea Autorităţii pentru Digitalizarea României) şi legislative luate (OUG 38/2020, OUG 65/2020, HG 574/2020, HG 599/2020 etc.), şi susţinută prin fondurile alocate în acest scop, însă atragem atenţia că orice cadru legislativ privind digitalizarea trebuie să adreseze prioritar problema competenţelor, de la nivelul şcolii şi până la nivelul sectorului public, precum şi a certificării acestora”, se mai arată în comunicat AOAR.

Conform acestuia, digitalizarea este, în primul rând, un proces de educare şi de schimbare a culturii profesionale în sectorul public şi privat, iar obţinerea competenţelor digitale, care stau la baza acestui proces, trebuie confirmată prin metode de testare consacrate, cel puţin la nivelul Uniunii Europene. „O parte din aceste metode (ex: ECDL) sunt folosite deja pe scară largă la testarea competenţelor digitale la bacalaureat. Ele pot fi şi trebuie aplicate pentru confirmarea competenţelor digitale în sectoarele public şi privat. Alocarea fondurilor pentru competenţe digitale trebuie să fie făcută responsabil, începând cu

diagnosticarea competenţelor minim necesare locului de muncă şi mergând până la obţinerea unor certificări de nivel european. Nu trebuie repetate experienţele din trecut, când fondurile au fost alocate adesea

pentru procese de training care nu au avut a face cu necesităţile locului de muncă şi nu au implicat atragerea răspunderii pentru rezultat”, mai susţin oamenii de afaceri.

AOAR îşi exprimă încrederea că recuperarea accelerată de către România a decalajului faţă de celelalte ţări europene în sfera competenţelor digitale va contribui la creşterea încrederii cetăţenilor în serviciul public, va facilita accesul angajaţilor la procese şi tehnologii care pot genera valoare adăugată mai mare şi va determina creşterea rezilienţei economiei româneşti pe termen mediu.