Preşedintele ASFOR, Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări.

Din cantitatea destinată industriei, se exportă anual ca lemn brut (buşteni) 0,8 milioane de metri cubi, în timp ce diferenţa se prelucrează în cherestea, furnir, panouri din lemn masiv şi diferite tipuri de plăci (PAL, MDF, Panel).

În cadrul procesului tehnologic, se pierde aproximativ 20 la sută din masa lemnoasă, iar din cei aproximativ nouă milioane de metri cubi rămaşi, industria mobilei din România preia doar 1,6 milioane de metri cubi, restul de 7,4 milioane de metri cubi de produse mergând spre export, a explicat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Ţucunel.

"Aceste produse (cantitatea de 7,4 milioane de metri cubi, n.r.) nu au desfacere în România", a declarat acesta.

El a mai arătat că, pe pieţele externe, produsele din lemn românesc se vând, în medie, la preţuri de peste 12 ori mai mari decât preţul mediu al lemnului vândut pe picior, Astfel, dacă lemnul pe picior este vândut la un preţ mediu de 123 de lei/ metru cub, preţul mediu al produselor vândute în fară este de 1.600 de lei/ metru cub, dar sunt şi produse care se vând cu peste 2.000 de lei/ metru cub.

Pieţele externe tradiţionale ale României sunt în Orinetul Mijlociu şi Îndepărtat, Africa de Nord şi Europa, iar în ultimii doi - trei ani, pe fondul ultimelor evoluţii politice, România vinde mai mult în Emiratele Arabe Unite, Japonia şi China, şi mai puţin în alte ţări arabe şi Europa.

România şi importă lemn, dar nu în cantităţi foarte mari, în 2014 fiind vorba de un milion de metri cubi de buştean, în principal din ţările vecine: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croaţia, a mai spus preşedintele ASFOR.

Potrivit lui Ţucunel, importurile se fac în principal pentru a mai acoperi din nevoile interne, pentru că "industria de lemn românească este obişnuită să cumpere mai ieftin", astfel că producătorii preferă să vândă în afară.

"Chiar dacă face şi importuri de lemn, România a fost întotdeauna un exportator net. Este de remarcat că la această dată producţia industriei lemnului din România se situează la cel mai înalt nivel istoric, atât ca valorificare a masei lemnoase, cât şi sub aspectul productivităţii randamentelor şi preţurilor obţinute pe pieţele noastre tradiţionale", se arată în comunicatul ASFOR.

Ţucunel a precizat că, dacă ne lăudăm cu exporturi de peste 50 de miliarde de euro în 2014, la acestea a contribuit şi industria lemnului cu aproximativ două miliarde de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri a industriei lemnului din România este de circa 4,5 miliarde de euro.

Întreruperea chiar temporară a unor relaţii comerciale ale producătorilor români cu partenerii externi "ar produce un blocaj general, ceea ce va determina o scădere semnificativă a preţului lemnului pe picior, cu pierderi mari pentru deţinătorii de păduri şi cu afectarea gravă până la faliment a multor agenţi economici", se mai spune în comunicatul ASFOR, preşedintele asociaţiei adăugând că interzicerea exportului ar fi o măsură "total împotriva domeniului".

"Dacă se închid astfel de fabrici, nu mai repornesc. Nu poţi să omori un domeniu şi o industrie de acest nivel", a mai declarat Ţucunel.

ASFOR precizează că în exploatări forestiere şi industria de prelucrare a lemnului activează 12.000 de agenţi economici, sunt angajaţi peste 100.000 de oameni, iar cifra de afaceri realizată anual este de peste 18 miliarde lei.

Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei.

El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

"Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat", a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.

"Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie", a arătat prim-ministrul.

Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).