”În ce priveşte zona euro, cred că anul viitor România va îndeplini toate criteriile - cele cinci criterii de la Maastricht (...). În momentul de faţă, România îndeplineşte patru din cele cinci criterii, însă experienţa altor state care au intrat în zona euro ne arată că îndeplinirea celor cinci criterii nu este suficientă”, a afirmat şeful statului.

Traian Băsescu a adăugat că au fost state care au intrat în zona euro după care nu au rezistat în această zonă extrem de competitivă, ca urmare a lipsei de competitivitate a propriilor economii, el dând ca exemplu Grecia, Portugalia şi Spania.

Şeful statului a subliniat că, pentru aderarea la euro, este obligatoriu un element extrem de important: competitivitatea economică.

El a spus însă că sunt motive de optimism din acest punct de vedere.

România a transmis Comisiei Europene noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro "va deveni un obiectiv realizabil şi necesar" la data de 1 ianuarie 2019.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declarat, la începutul lunii mai, că fixarea unui obiectiv ambiţios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social.

De asemenea, viceguvernatorul BNR Cristian Popa spunea că obiectivul de adoptare a monedei euro de la 1 ianuarie 2019 are o mare componentă politică, el considerând că este fezabil, dar şi abiţios în acelaşi timp şi reamintind că România trebuie să fie pregătită pentru a face faţă rigorilor unei pieţe unice.