Mii de persoane, majoritatea din Irak, Siria şi Yemen, se află la graniţa cu Polonia, în speranţa de a trece în UE.

Oficialii UE au acuzat Belarus că a provocat criza pentru a-şi submina securitatea, acuzaţie pe care acesta o neagă.

Joi, preşedintele Belarus Alexander Lukaşenko a avertizat: "Dacă ne vor impune sancţiuni suplimentare... trebuie să răspundem".

"Noi încălzim Europa, iar ei ne ameninţă", a spus el, referindu-se la un gazoduct rusesc care trece prin Belarus şi ajunge în UE. "Şi ce se întâmplă dacă oprim livrările de gaze naturale? Prin urmare, aş recomanda conducerii Poloniei, lituanienilor şi altor oameni fără minte să se gândească înainte de a vorbi."

Comentariile sale au stârnit noi temeri pe fondul agravării penuriei de gaze naturale şi al creşterii preţurilor în Europa.

Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat că blocul celor 27 de membri "nu ar trebui să se lase intimidat". Liderul opoziţiei belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia, l-a acuzat pe preşedinte de "cacealma" în legătură cu ultimatumul său privind gazele naturale.

Dar Katja Yafimava, de la Institutul Oxford pentru Studii Energetice, a declarat că ameninţarea lui Lukaşenko ar trebui luată în serios.

"Dacă UE presează prea tare Belarusul, ar putea acţiona în urma acestei ameninţări", a declarat Yafimava, adăugând că acest lucru ar putea duce la creşterea preţurilor la gaze în Europa, inclusiv în Marea Britanie.

Mai multe sancţiuni din partea UE ar putea fi adoptate încă de luni.

De asemenea, se pare că UE ia în considerare sancţiuni împotriva companiei aeriene ruseşti de stat Aeroflot pentru că a transportat migranţi în Belarus, acuzaţie pe care Aeroflot o neagă.

În luna mai, transportatorului naţional Belavia din Belarus i-a fost interzis accesul în UE, după ce un zbor Ryanair a fost obligat să se devieze spre Minsk, iar un jurnalist disident a fost arestat.

UE a acuzat Belarusul că a organizat un "atac hibrid" pe teritoriul său, încurajând mii de persoane să treacă în Polonia.