Mişcarea de protest de 24 de ore intervine după o serie de greve la nivel regional, care au afectat deja puternic activitatea ţării în ultimele trei săptămâni, şi denunţă programul de economii de 11 miliarde de euro anunţat de noul Guvern condus de liberalul Charles Michel, format la începutul lunii octombrie.

Coaliţia aflată la guvernare la Bruxelles, care îi include şi pe naţionaliştii flamanzi din formaţiunea N-VA, ceea ce reprezintă o premieră în istoria regatului, are, de asemenea, în vedere creşterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, începând din 2030.

Greva a început duminică seara în transporturi: după ora locală 22.00 (23.00, ora României), niciun avion nu a mai decolat sau aterizat la aeroporturile din Belgia, ceea ce reprezintă 600 de zboruri anulate doar la aeroportul internaţional din Bruxelles, după ce controlorii de trafic aerian au decis să se alăture mişcării de protest.

Zborurile au fost deviate către aeroporturi din ţările vecine, în Franţa (Lille), Olanda (Maastricht şi Amsterdam) şi Germania (Koln), iar autobuze au fost introduse pentru transportul pasagerilor spre şi de la aeroporturile din Bruxelles şi Charleroi, al cărui director a menţionat o "adevărată catastrofă".

De asemenea, circulaţia trenurilor a fost oprită duminică seara, iar niciun tren Thalys, TGV sau Eurostar (spre Londra) nu va tranzita luni Belgia. Navigaţia comercială spre şi din porturile din Zeebruges şi Anvers a fost suspendată începând de duminică din motive de securitate.

Niciun autobuz, tramvai sau metrou nu urmează să circule în Flandra şi în Valonia. Un sindicat al şoferilor de camioane a ameninţat că va bloca autostrăzile luni dmineaţa.

- "Pichete" în faţa companiilor

În acelaşi timp, şcolile, creşele, închisorile, administraţiile, dar şi spitalele, unde toate consultaţiile şi operaţiile care nu reprezintă o urgenţă au fost anulate, s-au solidarizat cu greva organizată de cele trei mari sindicate FGTB (socialist), CSC (creştin) şi CGSLB (liberal). La rândul său, Asociaţia sindicală a magistraţilor (ASM) s-a alăturat grevei, deşi a denunţat "punerea în pericol a serviciilor publice". De asemenea, programele radio vor fi oprite, iar ediţiile tipărite ale cotidienelor belgiene nu vor apărea luni.

Totodată, activitatea sectorului industrial şi de distribuţie, cum ar fi poşta sau serviciile de salubrizare, va fi diminuată sau oprită. Accesul la companii, zone de de activitate şi zone industriale riscă să fie blocat de "pichete" ale greviştilor. În acest context, organizaţiile patronatelor belgiene s-au adresat primarilor din ţară, precum şi autorităţilor regionale, cărora le-au cerut să intervină împotriva acestor "pichete", întrucât salariaţii care doresc să muncească sunt împiedicaţi să ajungă la locul de muncă.

Sindicatele au întrunit numărul record de 120.000 de persoane la manifestaţia organizată la 6 noiembrie la Bruxelles. Sindicatele belgiene sunt nemulţumite de reducerile din serviciile publice, cultură sau transporturi decise pentru următorii cinci ani de noul Guvern, care, de asemenea, are în vedere să renunţe în 2015 la indexarea salarială prin care, în fiecare an, salariile sunt mărite în raport cu inflaţia.

Considerat de opoziţie şi sindicate adevăratul lider al coaliţiei de la Bruxelles, deşi nu a fost inclus în Guvern, liderul N-VA şi primar al oraşului Anvers, Bart de Wever, a criticat în ultimele zile acţiunea sindicatelor belgiene.

El a denunţat o "grevă politică", susţinută de Partidul Socialist prin intermediul sindicatului FGTB, iar ulterior a acuzat sindicatele că "prezintă informaţii false oamenilor" în legătură cu scăderea puterii de cumpărare. O tentativă de "diversiune", a răspuns, în replică, secretarul general al FGTB, Marc Goblet, în timp ce colega sa din sindicatul creştin CSC, Marie-Hélène Ska, l-a îndemnat pe De Wever să facă noi calcule. O întâlnire cu Guvernul este prevăzută în cursul acestei săptămâni, dar sindicatele au avertizat deja că ar putea organiza începând din ianuarie noi acţiuni de protest.