♦ Americanii au ajuns să facă raţii de ouă, iar în Vestul Europei să ai găini devine o chestiune de statut social.

Când ouăle devin scumpe, găinile revin la modă. Asta ne arată prezentul. Când o simplă omletă începe să coste tot mai mult, iar prăjiturile de weekend devin aproape „investiţii“, ajungi să te gândeşti dacă n-ar fi mai bine să-ţi faci un coteţ în curte. Nu pentru un animal de companie, cum ar fi un câine, ci pentru nişte găini. Belgienii au luat acest lucru în serios şi îşi cresc propriile găini după ce ouăle s-au scumpit cu 50%. Totuşi, cele mai scumpe ouă se vând acum în UE în Grecia, Luxemburg şi Austria.

„O doamnă care locuieşte în Bruxelles mi-a spus de dimineaţă că au o reţea de magazine unde s-a creat o nebunie printre oameni cu găinile. Au început să aducă găini pentru ouă în Belgia, iar ei le cumpără după ce preţul ouălor a crescut cu 50% în ultimele 12 luni“, a spus Horia Cardoş, CEO şi fondator al Agroland Business System, grup antreprenorial prezent în retail, agricultură şi alimentaţie, prezent la emisiunea de business ZF Live.

Cu toate că Belgia a atins cel mai mare număr de găini ouătoare din ultimii zece ani, 11 milioane, ouăle tot nu sunt suficiente pentru consum.

În plus, preţurile continuă să crească. În Uniunea Europeană, preţul ouălor a crescut cu 25% într-un singur an. Nu am ajuns încă la nivelul Statelor Unite, unde ouăle sunt aproape dublu faţă de media din UE, dar direcţia e clară: găinile încep să-şi facă loc în viaţa de zi cu zi. În Uniunea Europeană, în aprilie, ouăle costau 282 euro/100 kg şi, în comparaţie, în SUA erau peste 500 euro/100 kg, potrivit datelor Eurostat. Cardoş a susţinut că în SUA rafturile sunt goale, iar supermarketurile limitează achiziţia la un singur cofraj per client.

„Fenomenul acesta nu este doar în Belgia şi nu se întâmplă doar în ultimul an. În vestul Europei, dacă eşti înstărit, este o mândrie să ai şi trei-patru găini în curte. Şi nu glumesc, chiar aşa se întâmplă. Este scump să creşti găini acasă în vestul Europei, iar în România este la fel de scump. E mult mai ieftin să le cumperi din supermarket. Doar că nu vei cumpăra aceeaşi calitate“, a explicat Horia Cardoş. 

Pariul pe agricultură a fost făcut de mult timp de cei mai bogaţi oameni ai lumii. Bill Gates, fondatorul Microsoft Corporation, este unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri agricole din lume. Cu alte cuvinte, Cardoş susţine că el a văzut valoarea agriculturii şi a investit în acest domeniu averea acumulată din industria IT. În plus, din lumea sportului, David Beckham este unul dintre cei care s-au afişat public, pe Instagram, cu găinile pe care le are în curte. „Este un hobby tot mai încurajat în multe ţări din Vestul Europei“, a precizat Horia Cardoş.

Apoi, o găină în curte nu înseamnă doar ouă proaspete, ci şi o mică victorie personală într-o lume tot mai scumpă. Fără să ne dăm seama, ne întoarcem la obiceiurile bunicilor şi străbunicilor. Găina stă tot în curte, mănâncă boabe şi te trezeşte dimineaţa. Doar că acum contextul s-a schimbat. Dacă înainte era ceva natural, acum este o alegere conştientă, din motive economice, practice sau chiar de stil de viaţă. „Este exact ca acum 100 de ani, găinile sunt crescute în acelaşi mod, iar ouăle obţinute sunt cel puţin la fel de gustoase ca şi atunci“, a subliniat Cardoş. 

El crede că este important să rămână şi o zonă de autoconsum în fiecare ţară, nu neapărat pentru a salva o economie, ci pentru a avea o zonă de consum sustenabilă. Mai mult, găinile din gospodării devin un avantaj, deoarece ele nu poluează şi contribuie la reciclarea deşeurilor: mănâncă resturi de mâncare, pâine aruncată şi cojile de la tot ce este organic. „În Franţa, există comune care oferă găini familiilor, cu condiţia ca acestea să nu mai producă deşeuri pentru comunitate.“

România este deja sustenabilă cu 2 sau 3 găini per persoană. Are peste 44 de milioane de păsări ouătoare, majoritatea în cele aproape 3 milioane de gospodării, iar 10 milioane dintre acestea sunt destinate consumului industrial, conform Eurostat şi INS. Cu 10 milioane de găini ouătoare, România se află pe locul opt în Uniunea Europeană între jucătorii industriali.

În Uniunea Europeană există peste 350 de milioane de găini ouătoare. Acestea produc aproximativ 6,7 milioane de tone de ouă în fiecare an. Turcia e cel mai mare crescător de găini din Europa, cu un efectiv de pest 80 de milioane. Franţa este al doilea cel mai mare crescător cu 58,5 de milioane, urmată de Germania cu 58,3 de milioane şi ambele cu cotă de piaţă de 15%, potrivit Eurostat. Uniunea Europeană este şi cel mai mare exportator din lume, urmată de China şi Iran.

Cardoş a spus că este importantă creşterea industrială, unde se profită constant de avansul tehnologic şi se acoperă consumul, dar a menţionat că dacă vorbim despre ouă ecologice cu codul zero, atunci procesul e mai greoi şi ouăle mai scumpe. E nevoie de minim 4 mp pentru fiecare găină, spaţiu pe o pajişte unde poate să se mişte liber şi să vâneze insecte. La Agroland, din cele 300.000 de găini pe care le are în ferme, circa 10.000 de găini sunt crescute ecologic. 

„Un producător industrial tot timpul va reuşi să fie mai eficient, dar în continuare sunt oameni care doresc să aibă păsări în curte pentru că vor să ofere nepoţilor şi copiilor un produs mai artizanal“, a mai spus Cardoş.

De ce s-a ajuns la criza ouălor?

Horia Cardoş a spus că unul dintre motivele scumpirii ouălor este creşterea consumului, mai ales în rândul tinerilor, care mănâncă mai multe ouă decât generaţiile mai în vârstă. Mitul consumului limitat s-a dovedit nefondat, iar specialiştii spun că două-trei ouă pe zi sunt sănătoase. În paralel, oferta scade: în vestul Europei, multe ferme de păsări, de porci sau de vaci se închid. Gripa aviară a lovit puternic SUA şi ţări mari din UE, precum Polonia, Marea Britanie, Franţa şi Italia. Toate acestea, cerere în creştere, ofertă în scădere şi presiunile pentru fermieri din cauza Green Deal au dus la preţuri mai mari.