BNR a revizuit în jos estimările privind evoluţia inflaţiei şi prognozează un nivel de 2,1% la finele anului, cu 0,6 puncte sub prognoza din august, tendinţa de scădere urmând să se menţină şi în perioada următoare, până la 2% la finele trimestrului I 2021, arată raportul privind inflaţia pe luna noiembrie.

” Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC este de aşteptat  Să coboare la sfârşitul acestui an până la 2,1 la sută, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară”.

Estimările se bazează pe o serie de influenţe tranzitorii, precum scăderea preţului petrolului în prima parte a anului curent şi recolta favorabilă de legume şi fructe din acest an, pe plan local şi european.

Disiparea acestor influenţe temporare se va reflecta apoi într-o uşoară creştere a ratei anuale a inflaţiei IPC la mijlocul anului 2021, după care aceasta este prevăzută a se stabiliza până la finele intervalului de prognoză, respectiv trimestrul III 2022, la valori apropiate de ţinta centrală de 2,5%.

”Pornind de la nivelurile ridicate şi persistente înregistrate în perioadele recente, rata anuală a inflaţiei de bază se va reduce şi apoi menţine începând cu a doua jumătate a anului viitor la valori apropiate de 2%. Această evoluţie este aşteptată pe fondul diminuării parţiale a presiunilor inflaţioniste de natura ofertei asociate preponderent efectelor crizei COVID-19 în contextul adaptării graduale a agenţilor economici la noile condiţii asociate crizei medicale. În plus, influenţa dezinflaţionistă a deficitului de cerere agregată este prevăzută a se acumula gradual”, se arată în raport.

Potrivit celor mai recente date, rata anuală a inflaţiei şi-a continuat parcursul descendent în trimestrul III 2020, pe fondul ratelor lunare negative din perioada august-septembrie, până la 3%.

În ceea ce priveşte incertitudinile din această perioadă, BNR spune că politica fiscală şi cea de venituri îşi menţin relevanţa ca sursă de incertitudini.

Astfel, riscuri specifice continuă să planeze asupra unui posibil volum mai amplu de cheltuieli bugetare, corelat direct cu durata crizei de sănătate publică.

”Dată fiind şi perspectiva de evoluţie a deficitului de cont curent, absenţa unei corecţii fiscale sau debutul cu întârziere al acesteia ar putea implica menţinerea vulnerabilităţilor asociate persistenţei deficitelor gemene, cu potenţial de a fragiliza capacitatea de răspuns pe termen mediu a economiei româneşti în faţa unor şocuri adverse, iar în perspectivă imediată de a greva asupra asigurării în volume adecvate şi la costuri rezonabile a fluxurilor necesare finanţării acestor deficite”.