♦ Robert Holzmann, guvernator al Băncii Naţionale a Austriei, într-o prelegere la BNR: Dacă presupunem că inflaţia în zona euro, SUA şi alte ţări ar reveni la normal în câteva luni sau ani, ne mai putem întoarce la o politică monetară convenţională ca înainte de 2008, când ratele dobânzilor de politică monetară pe termen scurt şi rezervele minime obligatorii dominau instrumentarul de politică monetară sau trebuie să aplicăm din nou o politica monetară neconvenţională, cu învăţămintele din trecutul recent şi poate cu noi instrumente neconvenţionale pentru a aborda o eventuală inflaţie prea scăzută? ♦ Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Vizita guvernatorului Holzmann vine într-un moment în care băncile centrale din întreaga lume continuă să navigheze într-un peisaj monetar şi financiar complex. De la criza financiară globală până la pandemia de COVID-19 şi presiunile inflaţioniste din ultimii ani, politica monetară a trebuit să evolueze dincolo de instrumentele tradiţionale. Utilizarea politicilor monetare neconvenţionale - precum relaxarea cantitativă, ratele negative ale dobânzilor şi forward guidance - a modelat redresarea economică şi stabilitatea, dar a generat şi noi riscuri şi provocări.

Una dintre cele mai critice provocări cu care se confruntă o bancă centrală modernă este legată de modalitatea de adaptare a politicilor la condiţiile economice în continuă schimbare, menţinând în acelaşi timp stabilitatea financiară, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) la prezen­tarea guvernatorului Băncii Naţionale a Austriei, Robert Holzmann cu tema „Unconventional monetary policy under scrutiny: intentions, outcomes and alternatives“, prezentare susţinută la sediul BNR.

Ultimele două decenii au testat băncile centrale în moduri fără precedent, a amintit Isărescu, adău­gând că băncile centrale din întreaga lume continuă să navigheze într-un peisaj monetar şi financiar complex.

„Vizita guvernatorului Holzmann vine într-un moment în care băncile centrale din întreaga lume continuă să navigheze într-un peisaj monetar şi financiar complex. De la criza financiară globală până la pandemia de COVID-19 şi presiunile inflaţioniste din ultimii ani, politica monetară a trebuit să evolueze dincolo de instrumentele tradiţionale. Utilizarea politicilor monetare neconvenţionale - precum relaxarea cantitativă, ratele negative ale dobânzilor şi forward guidance - a modelat redresarea economică şi stabilitatea, dar a generat şi noi riscuri şi provocări“.

Isărescu a insistat pe necesitatea înţelegerii efectelor pe termen lung ale acestor măsuri şi explorarea alternativelor viabile de politică monetară. „Aceste provocări sunt sarcini cruciale pentru factorii de decizie astăzi.“

Pentru România şi BNR aceste discuţii sunt deosebit de relevante, a adăugat guvernatorul băncii centrale a României.

„Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm sistemul financiar şi să ne aliniem la evoluţiile monetare europene, este esenţial să învăţăm din experienţele zonei euro. Întrebările legate de rata naturală a dobânzii, eficacitatea instrumentelor de politică monetară şi implicaţiile pentru creşterea economică şi stabilitatea financiară rezonează profund cu propriile noastre obiective strategice“, a concluzionat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Dacă presupunem că inflaţia în zona euro, SUA şi alte ţări ar reveni la normal în câteva luni sau ani, întrebarea este dacă ne mai putem întoarce la o politică monetară convenţională ca înainte de 2008, când ratele robânzilor de politică monetară pe termen scurt şi rezervele minime obligatorii dominau instrumentarul de politică monetară sau trebuie să aplicăm din nou o politica monetară neconvenţională, cu învăţămintele din trecutul recent şi poate cu noi instrumente neconven­ţionale pentru a aborda o eventuală inflaţie prea scăzută, a spus Robert Holzmann, guvernator al Băncii Naţionale a Austriei, în prelegerea susţinută la BNR.

„Răspunsul va depinde de perspectivele ratei naturale a dobânzii, care a scăzut în ultimele decenii spre zero, estimările recente semnalând o revenire la o creştere modestă. Fără o revenire pe creştere a ratei naturale, se pare că suntem limitaţi să recurgem la UMP (unconventional monetary policy - politică monetară neconvenţională - n.red.) în formatul actual sau revizuit şi, sperăm, mai puţin distorsionat, cu provocări principale pentru băncile centrale“.

Robert Holzmann a explicat că în Europa băncile centrale au trebuit să se angajeze într-o politică monetară neconvenţională.

"Politica monetară normală înainte era foarte simplă. Ai avut o singură rată a dobânzii şi dacă ai vrut să-ţi atingi obiectivul de stabilitate a preţurilor, ai majorat rata dobânzii şi inflaţia a scăzut. Simplul a devenit imposibil după ce am avut o scădere a dobânzii naturale şi am început să ne îndreptăm spre zero sau sub zero în unele situaţii. Asta însemna că trebuia să avem alte instrumente. Acum, în ultimii câţiva ani, cu o inflaţie mare, pe care încercăm să o coborâm la 2%, nu este clar încă dacă această dobândă naturală a crescut sau rămâne scăzută“, a explica Robert Holzmann.

Robert Holzmann, guvernator al Băncii Naţionale a Austriei