"Dacă la nivel naţional media a fost de 19,4%, la nivel local apar diferenţe: de la 15% Bucureşti, 20% Prahova, 21% Iaşi, 22% Cluj, Sibiu şi Braşov, 25% Constanţa şi 31% în Timiş şi Galaţi", a declarat luni într-o conferinţă de presă Teodor Mincu, şeful Biroului Parteneri din cadrul Băncii Comerciale Române.

În Bucureşti sunt mult mai puţine apartamente la ultimul etaj, luând în considerare faptul că majoritatea blocurilor sunt construite cu opt niveluri, ceea ce explică ponderea mai redusă, faţă de Timiş sau Galaţi, unde există mai multe blocuri cu patru etaje, iar o parte dintre ele chiar au fost mansardate.

Cumpărătorii au ales un etaj intermediar în proporţie de 67,5%, iar 13,1% au preferat parterul. Cei care aleg nivelul inferior sunt influenţaţi de preţul mai redus, accesul mai rapid şi spaţiul verde din faţa apartamentului care-i revine prin contract într-un ansamblu rezidenţial nou.

La nivel naţional, solicitanţii creditelor imobiliare sunt în general bărbaţi (55%), cu vârste între 25 şi 40 de ani (73%), studii superioare (71%), căsătoriţi (54%), cu persoane în întreţinere (21%) şi cu proprietăţi imobiliare (34%).

"Aproape unul din zece clienţi (9%) au vârste de până în 25 de ani, reprezentând în principal studenţii pentru care părinţii decid să cumpere o garsonieră sau cei care au terminat facultatea şi îşi doresc o locuinţă", a spus Mincu.

În Bucureşti, femeile au o pondere de 52% în totalul creditelor imobiliare BCR, căsătoriţi sunt 45% dintre clienţi, iar cu persoane în intreţinere 18%.

Valoarea medie a unei finanţări acordate de BCR anul trecut pentru achiziţia de locuinţă s-a situat la circa 163.000 lei, valoare relativ stabilă faţă de 2013, nivelul fiind similar în Timişioara, Iaşi şi Constanţa, iar în Bucureşti suma a ajuns la 191.000 lei.

Cea mai mică valoare medie a fost consemnată în Bihor, cu 111.000 lei, urmată de Galaţi, cu 128.000 lei, urcând spre 137.000 lei în Argeş, 138.000 lei în Bacău, 150.000 lei în Sibiu şi 161.000 lei la Constanţa.

La nivel naţional, 45% dintre împrumuturi au avut ca destinaţie apartamente cu 2 camere, 27% au vizat apartamentele cu 3 camere, 10% pentru garsoniere, iar oeste 13% pentru o casă sau o vilă.

În Timiş, ponderea caselor a fost mai mare decât în restul regiunilor, de 19%, faţă de 9% în Braşov şi Cluj, având în vedere oferta disponibilă mai mare pe acest segment, în timp ce pentru apartamentele cu două camere achiziţiile au avut o pondere mai redusă decât la nivel naţional, de 41%.

În oraşele cu centre universitare, ponderea garsonierelor este mai mare, de 12% la Cluj şi 11% în Timiş şi Bucureşti, fiind achiziţionate de către părinţii studenţilor din aceste oraşe.

Suprafaţa medie a unei garsoniere este de 32 metri pătraţi la nivel naţional, la fel ca în Bucureşti, Timiş, Braşov şi Prahova. Suprafaţa cea mai mică se regăseşte în Dolj, de 27 metri pătraţi, iar cele mai mari în Sibiu - 35 metri pătraţi şi în Cluj, cu 36 metri pătraţi.

Pentru apartamentele cu două camere, suprafaţa medie la nivel naţional a fost anul trecut de 49 metri pătraţi, la cele de trei camere - 67 metri pătraţi, la patru camere - 87 metri pătraţi, iar la case/vile - 149 metri pătraţi.

"În acest an ne aşteptăm ca în acest an să vindem mai multe credite standard decât cele prin programul Prima Casă", spune Mincu.

Partenerii imobiliari ai BCR la nivel naţional estimează în 2015 o creştere a pieţei cuprinsă între 5% şi 15%, păstrând ritmul.

"Toţi au transmis un optimism, îşi menţin trendul. Noi ne-am întâlnit cu partenerii imobiliari într-un road-show naţionat în a doua jumătate a lunii aprilie, deci eu au văzut deja nişte tranzacţii", a explicat reprezentantul băncii.

El a punctat că a crescut oferta de pe piaţă prin numărul de proiecte rezidenţiale noi executate şi livrate, care au deja cumpărători, aceştia apelând la finanţare bancară pentru achiziţie.