În trecut, universităţile angajau cei mai buni experţi în inteligenţă artificială. De câţiva ani, însă, marii giganţi în domeniul tehnologic „fură” talente din departamentele de robotică şi machine learning (ramură a informaticii prin care computerul „învaţă” şi acţionează fără programare explicită), atât profesori, cât şi studenţi, ademenindu-i cu salarii foarte mari, similare cu cele ale sportivilor profesionişti.

Firme precum Google, Facebook, Microsoft şi Baidu se întrec în extinderea activităţilor în domeniul inteligenţei artificiale şi doar anul trecut companiile au cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari în acest domeniu, de patru ori mai mult decât în 2010. În ultimul an, Uber a recrutat 40 din cei 140 de membri din personalul Centrului Naţional de Robotică şi Inginerie de la Universitatea Carnegie Mellon şi a înfiinţat o unitate de cercetare pentru maşini autonome. Situaţia a ţinut prima pagină a ziarelor, în contextul în care Uber promisese finanţarea centrului de cercetare al universităţii, anterior deciziei de a-i „fura” personalul. Şi alte firme sunt în goana după experţi AI, dar acţionează cu perdea.

„Nu îi pot ţine în şcoală nici măcare pe studenţii din ultimul an”, spune Pedro Domingos, profesor la Universitatea din Washington, a cărui specializare este machine learning. „Companiile încearcă să-i angajeze chiar înainte de a absolvi”, spune Domingos, care a primit, la rândul său, diverse oferte de job de la companii. Iar cererea cea mai mare este pentru experţii în machine learning, domeniu folosit de companii în diverse activităţi, de la cele de bază -  filtrare spam, o mai bună targetare a reclamelor online -, până la idei avangardiste, precum viabilitatea maşinilor autonome. Companiile oferă cadrelor universitare, pe lângă salariile gigantice, posibilitatea de a-şi vedea ideile cucerind rapid piaţa. De asemenea, îi eliberează pe aceştia de grija asigurării granturilor cercetare, conform lui Andrew Ng, fost profesor la Stanford, actual executiv al departamentului de cercetare AI în cadrul companiei chineze Baidu.

Pe de altă parte, pe termen lung, educaţia ar putea suferi. Aflându-se în imposibilitatea de a oferi salarii competitive, universităţile se vor afla în situaţia de a pierde numeroşi experţi sau, într-un caz fericit, de a fi distraşi de la implicare în sala de curs din cauza angajamentelor part-time la firmele tech. Însă cea mai mare ameninţare la scară largă e aceea că, la un moment dat, o companie tech gigant va avea monopolul intelectual asupra cercetărilor în inteligenţa artificială. Prevenitv, mai mulţi decidenţi ai giganţilor tehnologici, precum Elon Musk de la Tesla, vor să investească miliarde de dolari într-o iniţiativă non-profit, Open AI. Organizaţia îşi propune creeze legătura dintre cercetările efectuate în universităţi şi nevoile reale ale companiilor în acest domeniu.