Din 18 state membre ale UE, în zece o măsură principală pentru stoparea creşterii fac­tu­rilor la energie este dimi­nuarea TVA la elec­trici­tate sau gaze naturale, sau la ambele, arată o analiză a institutului Bruegel.

România, prezentă în studiu, nu este una din aceste ţări. Dar figurează, alături de Belgia, Polonia şi Spania, printre cele care se opun scumpirilor prin reglementarea preţurilor de retail. De asemenea, România, la fel ca Franţa şi Portugalia, apare cu reglementări ale preţurilor angro ale energiei şi, aşa cum doar Spania a mai făcut, are în plan o formă de taxare a profiturilor companiilor de energie.

Cele mai multe dintre guverne, inclusiv cel de la Bucureşti, au recurs şi la transferuri către grupurile sociale vulnerabile. De aici se poate observa că România a ales unul din drumurile cele mai puţin bătute în Europa pentru a uşura populaţia sau firmele de povara costurilor în creştere cu gazele, electricitatea şi încălzirea. Dar şi că diferitele forme de control al preţurilor acaparează discuţiile legate de inflaţie din Europa. Şi pe bună dreptate.

După cum scrie The Economist, criza de energie din Europa va declanşa cele mai rele nevroze, iar scumpirea gazelor naturale poate fi comparată cu un coşmar, pentru politicieni, dar în primul rând pentru grupurile sociale vulnerabile.

Spre exemplu în Spania, o ţară cu o climă mai caldă decât majoritatea colegelor europene, creşterea sărăciei energetice este citată ca un avertisment pentru Europa. Acolo a fost înregistrată cea mai mare creştere a numărului de cetăţeni ameninţaţi de riscul sărăciei energetice în 2020. Acum, cum preţurile gazelor şi electricităţii tot cresc, guvernul de la Madrid este îngrijorat de impactul politicilor climatice ale Comisiei Europene asupra populaţiei sărace. De aceea a tot insistat ca CE să reanalizeze regulile pieţei energiei.

Polonia este mai radicală şi a declarat război total  acestor politici, pe care Varşovia pune vina pentru scumpirea energiei. La începutul anului, în Polonia facturile la gaze au sărit în sus în medie cu 54%, iar cele la electricitate cu 24%, noile preţuri suprapunându-se cu luni de scumpiri istorice la orice. Acum, inflaţia, alimentată şi de scumpirea alimentelor, este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii şi este aşteptată să atingă noi cote record.

La începutul acestei luni, Tauron, cel mai mare furnizor de energie al ţării, şi-a informat clienţii că 59% din costurile electricităţii rezultă din certificatele de carbon prin care UE vrea să reducă emisiile de gaze de efect de seră şi că alte 8% din acestea derivă din cerinţele UE privind energia regenerabilă şi eficienţa energetică. Cifre similare a prezentat şi guvernul. Însă opoziţia şi criticii spun că preţurile mai mari reflectă şi încetineala cu care actualul guvern a redus dependenţa Poloniei de cărbune - de aceea această ţară plăteşte mai mult pentru emisii, notează News from Poland.

Cărbunele are în prezent o pondere de aproape 70% în producţia de energie în Polonia. Pentru a încetini creşterea facturilor, guver­nul a redus la zero TVA-ul la gaze, dar şi la mân­care, iar PGNiG, unul dintre marii pro­du­că­tori de gaze, a  redus preţurile pentru  firmele mici. Însă scânteia nemulţumirii s-a produs deja, iar sindicatele, după o decizie de închidere a unei mine de cărbune, au ameninţat că „vor da foc Europei“. Polonia nu a liberalizat încă pia­ţa energiei, iar sectorul este dominat de com­panii de stat.

În Italia, unde gazele domină mixul energetic, guvernul a bugetat 3,5 miliarde de euro pentru compensarea costurilor cu facturile mai mari la utilităţi. Dar premierul Mario Draghi a explicat că, deşi impotant, sprijinul de la stat nu este suficient şi de aceea „este necesar ca aceia care au făcut profituri mari din creşterea preţurilor gazelor naturale să împartă banii cu restul societăţii“.

Franţa a insistat alături de Spania pentru reformarea pieţei de energie angro din UE, dar fără succes până acum. Guvernul de la Paris a promis însă că va ţine creşterea facturilor sub 4% anul acesta, scrie Politico.

Bulgaria a îngheţat preţurile electricităţii şi încălzirii până la sfârşitul lunii martie, stârnind furia companiilor de utilităţi, care spun că o astfel de măsură le va găuri bugetele. Pentru a-i ajuta pe cei mai săraci pensionari, guvernul de la Sofia le oferă acestora 75 de leva (38 de euro), dar cu condiţia să se vaccineze. Lumea te teme de ce se va întâmpla după expirarea moratoriului, însă guvernul a asigurat că nu va fi un şoc.

În Ungaria, utilităţile sunt monopolul unor companii de stat şi astfel guvernul controlează preţurile de ani de zile. Iar din toamnă executivul a introdus şi plafonări pentru preţurile carburanţilor.