♦ Cercetarea surprinde rolul „bursiadei“ în alt mod decât anomaliile văzute de ministrul educaţiei: directorii (81,5%) şi profesorii (74,9%) identifică reducerea absenteismului ca fiind efectul cel mai clar al burselor ♦ Primele trei categorii de cheltuieli din banii de bursă sunt îmbrăcămintea/încălţămintea, caietele, cărţile şi rechizitele, mâncarea. ♦ „Păstrăm banii pentru zile negre“, spun unii copii.

Dacă România ar fi avut măcar o direcţie în educaţie şi nu zeci de miniştri vizionari, atunci sistemul actual de burse, „anormal“, „greşit“, „pervertit“, ar fi răspuns la o între­bare simplă: cum reduc absenteismul, cum aduc copiii la şcoală?

În ţara în care aproape jumătate dintre copii se pierd pe drum între momentul clasa 0 şi final de clasa a XII-a, sistemul cu burse de rezilienţă (medii mai mici, adaptat oraşelor mici) şi burse de merit (medii peste 9,50) a redus absenteismul.

„Directorii (81,5%) şi profesorii (74,9%) identifică reducerea absenteismului ca fiind efectul cel mai clar al burselor“, notează autorii studiului Efectele burselor şcolare asupra participării elevilor la educaţie, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei la solicitarea Ministerului Educaţiei.

Sistemul anormal de burse, după cum spune ministrul educaţiei, pare să fi găsit răspunsul la întrebarea legată de abandonul şcolar şi reducerea absenteismului pentru că în toată discuţia legată de bursele elevilor aceste elemente au fost complet ignorate: ca să beneficiezi de bursă nu poţi să ai zeci de absenţe nemotivate şi trebuie să ai nota 10 la purtare. 

„Cercetarea a avut drept scop investigarea opiniilor actorilor educaţionali despre bursele şcolare şi efectele acestora, precum şi colectarea unor sugestii şi recomandări din partea respondenţilor pentru a face sistemul de burse mai eficient, accesibil, stimulativ şi echitabil“, se arată într-un raport de cercetare de 95 de pagini, elaborat de de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi coordonat de Speranţa Ţibu, doctor în ştiinţele educaţiei din 2011.

Realizat chiar la comanda Ministerului Educaţiei şi Cercetării, raportul care oferă primele răspunsuri legate de sistemul de burse care era cât pe ce să ne bage ţara în faliment, a fost ignorat complet în tot discursul public de către Daniel David, ministrul educaţiei şi cercetării, şi Ilie Bolojan, prim-ministrul României.

În loc să prezinte concluzii şi informaţii din raport, cei doi demnitari ne-au oferit un univers copleşitor de declaraţii despre pervertirea elevilor, merit care nu este merit, cerşetori de note, anomalii şi bursiade.

Totul a culminat cu o declaraţie făcută de prim-ministrul Ilie Bolojan în Parlamentul României, acolo unde premierul ne spune că sunt clase întregi cu burse de merit care apoi „au căzut la bac“.  „Se elimină, aşadar, anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea bursă de merit fără performanţă. Gândiţi-vă că am avut clase la bacalaureat în care o bună parte erau cu burse de merit, dar unii dintre cei care au dat bacalaureatul au căzut la bacalaureat. Se pune problema: când a fost evaluarea corectă?“, a spus Ilie Bolojan într-un discurs rostit în Parlamentul României.

ZF i-a cerut premierului, dar şi ministrului educaţiei să prezinte public cifrele pe care şi-a bazat declaraţia, dar încă nu a primit niciun răspuns la solicitare.

În toată avalanşa de declaraţii în care Daniel David şi-a propus să „distrugă ideea de bursiadă“, o cercetare care a implicat resurse şi oameni este complet ignorată. Care a fost atunci rolul ei? Cât a costat realizarea acestei cercetări? ZF a adresat şi aceste întrebări, iar când va primi răspunsul, îl va publica.

Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 510 unităţi şcolare, reprezentativ pentru unităţile de învăţământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aproximativ 13.000 de elevi, 12.500 de părinţi, 1.300 de diriginţi şi învăţători şi 350 de directori în perioada septembrie 2024 - aprilie 2025.

„Debutul studiului a coincis cu implementarea unor noi reglementări privind bursele şcolare, la începutul anului şcolar 2024-2025, ceea ce a impus ajustarea metodologiei de cercetare pentru a include doi ani şcolari consecutivi – 2023-2024 şi 2024-2025 – caracterizaţi de metodologii distincte în acordarea burselor“, notează autorii studiului care remarcă prin intermediul întrebărilor adresate schimbările din sistemul educaţional în ultimii doi ani prin introducerea burselor de rezilienţă.

Primele trei categorii de cheltuieli menţionate în utilizarea burselor sunt: îmbrăcăminte/încălţăminte (66% dintre elevi şi 43% dintre părinţi), caiete, cărţi şi rechizite (45% dintre elevi şi 38% dintre părinţi), mâncare (36% dintre elevi, 19% dintre părinţi). Elevii din rural utilizează în mai mare măsură bursa pentru caiete, cărţi şi rechizite sau îmbrăcăminte/încălţăminte.

„Există o probabilitate mai mare ca beneficiarii bursei să fie atât elevul, cât şi familia, în cazul elevilor din rural, care provin din familii vulnerabile, unde bursa devine o sursă de sprijin pentru întreaga familie, nu doar pentru elevul care o primeşte. Dintre elevii care au menţionat alte tipuri de utilizări ale banilor din bursa şcolară, peste o treime (33 din 89 elevi aflaţi în această situaţie ) declară că banii nu au fost utilizaţi efectiv, fiind „păstraţi pentru zile negre“, se arată în raportul de cercetare.

În anul şcolar 2024-2025, numărul  burselor de merit acordate elevilor de gimnaziu şi de liceu din România este mai mic cu 36% faţă de cel din anul anterior şi chiar sub nivelul înregistrat în 2022, arată un răspuns al Ministerului Educaţiei la o solicitare a ZF.

Este pentru prima dată când aceste cifre sunt publice de când măsura tăierii burselor de merit, a anulării complete a burselor pentru olimpici şi a celor de rezilienţă a fost anunţată de ministrul educaţiei Daniel David.

ZF a întrebat şi care este ponderea elevilor care au luat bursă de merit în numărul total de elevi la care se face raportarea, dar nu a primit răspuns. Pe baza datelor publice, ponderea este sub 25%.

În acelaşi an şcolar au fost acordate şi 171.000 de burse de rezilienţă, 2024-2025 fiind primul an în care ele s-au acordat.

Creşterea prezenţei elevilor la ore este cel mai substanţial impact al burselor şcolare, în viziunea directorilor (81,5% dintre respondenţi), urmat de creşterea motivaţiei elevilor pentru învăţare (62,5%), de îmbunătăţirea rezultatelor şcolare (47,5%) şi de reducerea abandonului şcolar (47,2%), se mai arată în studiu.

Deşi ministrul educaţiei spune că nu s-au văzut schimbări spectaculoase în prezenţa la bacalaureat de când s-a schimbat sistemul de burse şi copiii au început să primească şi alte tipuri de burse în afară de cele sociale şi de merit, datele analizate de ZF arată altceva.

În 2023-2024, procentul elevilor care nu au ajuns să susţină bacalaureatul a fost de 39,7%, cel mai mic din ultimii 11 ani. Cu un an înainte, a fost tot sub 40%. În 2022, anul de referinţă pentru ministrul educaţiei, ponderea era de aproape 44%. Este, deci, o îmbunătăţire. Nu spectaculoasă, dar reală. Şi cu atât mai importantă într-un sistem unde aproape 100.000 de copii dintr-o generaţie dispar de pe parcursul educaţional înainte de examenul de bacalaureat.

În ciuda acestor cifre, Daniel David şi-a propus să „distrugă bursiada“ pentru a repune educaţia pe principii sănătoase. Prin programul de guvernare, bursele de rezilienţă dispar, dispar şi cele pentru olimpici, iar cele de merit se acordă pentru maximum 15% dintre elevii unei clase cu condiţia de a avea minimum media 9. Despre absenţe sau media la purtare nu s-a spus încă nimic.

În câţiva ani, cifrele ignorate acum ne vor arăta şi rezultatele viziunii lui Daniel David privind educaţia din România.

Opinii privind pragul de 30% stabilit pentru acordarea burselor de merit şi de rezilienţă

► Majoritatea respondenţilor consideră că acest criteriu este corect (73% dintre directori, 72% dintre diriginţi, 72% dintre elevi, 73% dintre părinţi). Este apreciat efectul stimulativ al acestui prag, considerat ca încurajator pentru competiţie şi motivaţia pentru învăţare. Metodologia 2024-2025 este văzută ca un pas înainte faţă de cea anterioară, datorită introducerii unui prag de medie care restricţionează primirea bursei de către elevii cu medii mici, care nu depun un efort de învăţare consistent.

► Există şi un procent de respondenţi care consideră pragul incorect (16% dintre directori, 21% dintre profesori, 17% dintre elevi, 22% dintre părinţi), părinţii din mediul urban şi diriginţii cu vechime de peste 20 de ani fiind cei mai critici, considerând acest procent ca fiind incorect.