„Oraşul trebuie să se schimbe. A rămas în urmă Bucureştiul în raport cu alte capitale europene. Din ce punct de vedere? Din toate punctele de vedere: calitatea serviciilor publice, calitatea spaţiului public, lipsa unui sistem de mobilitate care să încurajeze inclusiv mersul cu transportul în comun. La toate astea lucrez”, a afirmat edilul.

Acesta a menţionat că priorităţile administraţiei vizează direcţionarea eficientă a resurselor către investiţii esenţiale.

„Sunt foarte atent la cum sunt cheltuiţi banii, să fie direcţionaţi acolo unde este nevoie de ei, în funcţie de priorităţi şi de investiţii importante”, a spus Ciucu.

În ceea ce priveşte starea clădirilor din Capitală, Ciucu a atras atenţia asupra riscului seismic ridicat şi a lipsei unei evidenţe centralizate.

„Avem un risc seismic foarte, foarte mare, pentru că avem clădiri care sunt în paragină. Tocmai am dat drumul să facem o inventariere, să avem şi noi o bază de date unică cu ce clădiri are Primăria Capitalei”, a declarat primarul general.

Primarul a recunoscut că unele dintre imobilele degradate aparţin chiar administraţiei.

„O parte dintre cele care arată foarte prost pe care le vezi în oraş sunt ale noastre”, a afirmat Ciucu.

El a explicat că lipsa unei politici coerente a dus la situaţii în care imobile valoroase sunt neutilizate şi se degradează.

„Nu e cineva care să aibă o bază de date unică şi să ai o politică în ceea ce priveşte utilizarea lor. Sunt clădiri mari, prăpădite, cu risc seismic foarte mare, neadministrate, neocupate. Se degradează”, a spus edilul.

Ciucu a precizat că au fost atrase fonduri, inclusiv de la instituţii financiare internaţionale, pentru consolidarea unui număr limitat de imobile.

„Am atras fonduri, inclusiv din partea unor bănci de dezvoltare internaţională, ca să consolidăm vreo 20 de clădiri. E mult, nu e puţin. S-a ocupat şi fostul primar de acest lucru şi trebuie să-i recunosc meritul”, a declarat Ciucu.

În acest context, edilul propune valorificarea economică a unor clădiri.

„Pe cele mai bune, care au potenţial pentru piaţă, le concesionezi pe 30-40 de ani. Să vină cineva interesat, să deschidă un hotel mic, o librărie, o cofetărie, să o consolideze şi să o reintroducă în circuitul economic sau cultural”, a explicat primarul.

În opinia sa, problema nu a fost lipsa instituţiilor, ci absenţa unei direcţii clare.

„Avem instituţii care se ocupă cu asta, dar în lipsa voinţei politice şi a manifestării autorităţii, adică să ai o politică publică, lucrurile au rămas în această stare”, a conchis Ciucu.