Nicolae Ciucă spune, marţi seara, că ceea ce a anunţat Comisia Europenă pentru cererea de plată numărul 3 din PNRR „nu este deloc similar cu ceea ce ne-a zis public domnul Ciolacu despre riscul de a pierde bani din PNRR”.

„Cel mai grav este că această veste ne loveşte tocmai când aveam nevoie să ştim cum să proiectăm bugetul pentru anul 2025. Îi cer domnului Ciolacu să explice de urgenţă ce va face pentru ca România să nu piardă cele aproximativ 1,1 miliarde de euro din PNRR. Prim-Ministrul are responsabilitatea de a prezenta un plan foarte clar despre cum îndeplinim jaloanele restante din PNRR. Întrucât cunosc PSD-ul şi pe domnul Ciolacu, mi-aş dori să nu amâne măsurile necesare pentru a nu pierde banii europeni, aşa cum a fost înţelegerea atunci când aveam dialog”, spune Ciucă pe Facebook.

Comisia propune suspendarea parţială a plăţii, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante. Nu este precizată nicio sumă.

Comisia a transmis marţi că a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al programului NextGenerationEU.

Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme şi a 17 investiţii care vor genera schimbări pozitive pentru cetăţenii şi întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale şi de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia şi managementul apei, al deşeurilor şi al pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

- Stimularea eficienţei energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investiţiilor în eficienţa energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi aplicarea standardelor de eficienţă energetică, precum şi noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.

- Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabileşte că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului aferent veniturilor obţinute. Conform principiului contributivităţii, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuţiilor plătite în timpul vieţii profesionale.

- Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi contracte de renovare integrată (consolidare seismică şi eficienţă energetică) a clădirilor publice.