Inundaţiile din Europa Centrală şi de Est au adus pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante, estimările ridicându-se la sume de miliarde de euro, inclusiv în privinţa prejudiciilor cauzate în România, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

Potrivit agenţiei Morningstar DBRS, primele estimări ale pagubelor ar depăşi un miliard de euro. Cifra pare, însă, optimistă prin prisma brokerului de reasigurare Gallagher Re, care o estimează între 2 şi 3 miliarde de Euro.

În această regiune, acestea ar putea fi printre cele mai costisitoare evenimente climatice  înregistrate vreodată. Infrastructură, terenuri şi operaţiuni agricole, proprietăţi rezidenţiale şi comerciale şi vehicule au fost afectate de fenomenele meteo intense. 

În România, peste 6500 de locuinţe au fost afectate de precipitaţiile aduse de furtuna Boris în întreaga regiune. Guvernul a alocat 100 milioane de lei pentru ajutoare imediate familiilor afectate. Deşi există o schemă de asigurare obligatorie, în zonele afectate din Galaţi şi Vaslui rata de asigurare este de 7 şi 8%, la o treime faţă de media naţională de 23%, a precizat Claudiu Cazacu.

Costurile totale ale inundaţiilor de amploare din septembrie ar putea depăşi cele 7,8 miliarde de euro estimate anual pentru întreaga Europă de JBA Risk Management. În ce priveşte România, o analiză a Băncii Mondiale din 2023 estimează la 1,7 miliarde de euro media anuală a daunelor produse de inundaţii în zone rurale şi urbane, de coastă sau de ploi torenţiale rapide.

Totuşi, lucrurile ar fi stat şi mai grav în lipsa unor investiţii recente în sisteme de protecţie şi a avertismentelor venite cu câteva zile mai devreme. Importanţa unor modele de prognoză meteo cât mai precise devine cu atât mai vizibilă, timpul fiind o variabilă esenţială în pregătirea pentru limitarea pagubelor, subliniază Claudiu Cazacu.

Polonia a alocat 2 miliarde de zloţi (470 mil. Euro) pentru compensaţii, inclusiv plata ratelor ipotecare timp de un an ale celor locuind în casele inundate. În plus, 1,5 miliarde de zloţi din fonduri europene vor fi alocate pentru reconstrucţie şi alte 3,5 miliarde de zloţi pentru ziduri de protecţie, rezervoare şi baraje.

În Ungaria, autorităţile au deschis un baraj, inundând terenuri agricole în nord-vest pentru a proteja un oraş. De asemenea, în Cehia propunerea bugetară a ministrului de finanţe ar putea depăşi 3,5 miliarde de euro, în timp ce daunele sunt estimate iniţial la 4 miliarde de Euro, adică aproximativ 1,25% din PIB.

Austria a beneficiat de pe urma unor investiţii anterioare, unele vechi de câteva decenii. Deşi controversate la acea vreme, investiţiile s-au dovedit azi a fi, însă, foarte utile. Cu toate acestea, în Viena şi alte zone au existat efecte, iar fondul de urgenţă va creşte la 1 miliard de Euro, cu posibilitatea companiilor afectate de a amâna plata impozitelor.

Pentru moment, asigurătorii şi re-asigurătorii sunt marii pierzători, în special cei cu expunere pe Cehia. În perspectivă, un interes crescut pentru asigurare şi repoziţionarea primelor ar putea aduce beneficii sectorului, punctează consultantul de strategie din cadrul XTB România.

Segmentul operatorilor de lucrări de infrastructură specifică ar avea, de asemenea, de câştigat. Pe termen lung, o nouă arhitectură a oraşelor, care să ia în considerare, pe lângă inundaţii, setul larg al riscurilor climatice, va deveni cheia unui stil de viaţă adaptat la noile provocări.