Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa, cele două organizaţii "consideră nelegale prevederile art. 3 alin. (1) din Metodologie, cât şi art. 18 din Legea educaţiei naţionale, conform căreia în cazul elevului minor, cu vârsta de peste 14 ani, părinţii sau tutorii legali ai acestuia decid asupra frecventării orei de religie şi inerent asupra adeziunii sale religioase".

"Conform dispoziţiilor Codului Civil, precum şi conform art. 30 din Legea 272/2004, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul de a-şi alege confesiunea religioasă. Acesta este îndreptăţit şi în acelaşi timp competent să decidă dacă doreşte să frecventeze ora de religie. Mai mult, obligaţia de a participa la procesele unui act religios fără voinţă proprie reprezintă o infracţiune. Considerăm necesară respectarea dreptului la conştiinţă şi libertate de adeziune a minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă, astfel, condamnăm faptul că elevii între 14 şi 18 ani nu au posibilitatea de a alege singuri dacă doresc sau nu să participe la ora de religie", se arată în comunicat.

Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa susţin că opţiunile unui elev se pot modifica pe parcursul a 12 ani de studiu şi militează pentru dreptul acestuia de a decide dacă participă sau nu la ora de religie.

"Ne exprimăm în acelaşi timp îngrijorarea asupra faptului că se doreşte să se interpreteze în mod abuziv Metodologia şi astfel nu se ia în considerare că opţiunile unui elev care pe parcursul celor 12 ani de studiu se dezvoltă continuu se pot modifica în timp. Amintim presiunile imense făcute de către unii directori, diriginţi şi profesori de religie pentru ca elevii să se înscrie la oră şi faptul că aceştia îşi menţin opţiunile până la o decizie contrară devine un alt subiect prin care se facilitează nefrecventarea orei. Milităm pentru dreptul elevului de a decide dacă doreşte sau nu să participe la ora de religie, iar faptul că părinţii/elevii trebuie să depună o cerere în fiecare an reprezintă, până la urmă, o confirmare a dorinţei de a participa. Această acţiune nu este niciun impediment", se mai arată în comunicat.

Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Horia-Şerban Oniţa, a spus că susţine dreptul elevilor de a participa la ora de religie, precizând că este dreptul acestora să refuze după împlinirea vârstei de 14 ani.

"Precum am menţionat de multe ori, susţinem în întregime că este dreptul elevilor de a participa la ora de religie, la fel cum e dreptul elevilor de a refuza, iar 14 ani este o vârstă la care, şi moral şi legal, au competenţa de a decide dacă vor să urmeze cursurile sau nu. În acelaşi timp, dorinţa Patriarhiei de a interpreta că înscrierile au finalitate în clasa a XII-a demonstrează că există suspiciuni rezonabile că s-au făcut presiuni pentru ca elevii să se înscrie la ora de religie, iar continuarea deciziei din clasa I până în clasa a XII-a face ca retragerea să fie mult mai greoaie, din cauza aceloraşi presiuni. Atât timp cât părinţii/elevii vor ca elevii să frecventeze religia şi în anul următor şcolar, nu credem că este o problemă în a depune acea cerere, mai mult, este dovadă că ei aderă în continuare la aceleaşi principii religioase de care au dat dovadă şi în trecut", a afirmat Horia-Şerban Oniţa.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Constantin-Alexandru Manda, a precizat că acest anunţ al Patriarhiei este contrar cu decizia Curţii Constituţionale şi că Ministerul Educaţiei trebuie să ofere clarificări la această situaţie.

"Interpretarea emisă de Patriarhia Română este neconformă cu ordinul emis săptămâna trecută şi contrară cu decizia Curţii Constituţionale. Consider că Ministerul Educaţiei ar trebui să ofere clarificări cu privire la acest subiect, pentru buna informare a opiniei publice. Totodată, reiterez nevoia modificării art. 18 din Legea Educaţiei, în sensul în care elevul cu vârstă de peste 14 ani să poată decide frecventarea orei de religie, conform prevederilor art. 491 din Codul Civil", a declarat preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Constantin-Alexandru Manda.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, declara, luni, la Timişoara, că aproximativ opt la sută dintre elevii din ciclurile primar, gimnazial şi liceal au optat în anul şcolar 2015-2016 să nu studieze religia, iar inspectoratele şcolare vor prezenta situaţia exactă a acestora până în luna octombrie.

"Sunt aproximativ opt la sută dintre elevi care nu s-au înscris la ora de religie şi, până la începutul lunii octombrie, inspectoratele şcolare trebuie să ne dea situaţia exactă pentru a lua măsurile care se impun pentru elevii care nu participă la orele de religie. Nu este vorba de acelaşi număr de elevi la nivelul învăţământului primar, gimnazial şi liceal, lucrurile stau diferit, iar soluţia trebuie să fie adaptată pentru fiecare în parte", declara ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu.

Ministrul arăta că fiecare unitate de învăţământ trebuie să îşi refacă planul în cazul în care elevii care optează să nu urmeze cursurile de religie se transferă de la o şcoală la alta.

"În situaţiile în care avem întreruperea activităţii într-o şcoală şi reluarea activităţii într-o altă şcoală, atunci unitatea de învăţământ trebuie să îşi refacă planul", spunea ministrul.

Cîmpeanu preciza că decizia privind urmarea opţională a cursurilor de religie de către elevi a aparţinut Curţii Constituţionale a României, şi nu Ministerului Educaţiei Naţionale.

Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale este neconstituţional. Articolul prevedea că sunt obligaţi să facă cerere elevii care nu vor să participe la ora de religie.

Prin decizia CC a devenit obligatorie cererea celor care vor să studieze disciplina. Decizia Curţii Constituţionale a devenit executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.

În formularul de înscriere la ora de religie se solicită directorului unităţii de învăţământ participarea elevului la orele de religie, cu menţionarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România şi Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova.