Consiliul Concurenţei a demarat o acţiune prin care analizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

“În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă şi a suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menţionează autoritatea de concurenţă într-un document.

În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicia, Autoritatea de concurenţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii.

“Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale - unele finalizate cu sancţiuni, cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.

Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu.

Astfel, recomandările Consiliului Concurenţei de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.

De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.

La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.

În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.

La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.

De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piaţa anumitor produse oncologice din România.

Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în România

Reckitt Benckiser, gigantul britanic prezent şi pe piaţa din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piaţa românească în 2017, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajaţi, mai arată datele publice.

Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piaţă de britanici, este cel mai vândut medicament fără reţetă cu o cotă de piaţă de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

Piaţa românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor Cegedim. Piaţa care a înregistrat o creştere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără reţetă, acestea neavând preţul reglementat de autorităţi. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără reţetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creştere cu 13%.