"La nivel agregat, veniturile fiscale apar ca fiind potenţial supraevaluate cu circa 2,35 miliarde de lei (0,33% din PIB), în condiţiile în care MFP ia probabil în calcul în proiecţia de venituri un impact favorabil din partea unei îmbunătăţiri a gradului de colectare a veniturilor. Consiliul fiscal reiterează însă opinia sa anterioară conform căreia câştigurile din măsurile de îmbunătăţire a colectării sunt imposibil de evaluat ex ante (înainte de eveniment, n.r.) şi că o abordare prudentă, de altfel cerută în mod expres de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, impune luarea în calcul doar ex post a unor eventuale asemenea plusuri de venituri", arată CF, într-o opinie privind bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale pentru 2015 şi strategia fiscal - bugetară 2015-2017.

Consiliul Fiscal se aşteaptă la venituri mai mici, faţă de proiecţia Finanţelor, cu 630 milioane de lei la TVA, cu 550 milioane lei pentru impozitele şi taxele pe proprietate, 420 milioane lei pentru contribuţiile sociale, 300 de milioane de lei pentru impozitul pe profit şi 280 milioane lei pentru impozitul pe venit şi salarii.

În privinţa cheltuielilor, CF şi-a manifestat rezervele, săptămâna trecută, în opinia preliminară, cu privire la evoluţiile proiectate ale agregatelor de cheltuieli cu bunuri şi servicii, cheltuieli de personal şi cheltuieli de asistenţă socială, însă în urma informaţiilor suplimentare primite şi le-a retras pe cele privitoare la ultimele două categorii.

"În ceea ce priveşte cheltuielile cu bunurile şi serviciile, reducerea acestora reprezintă principalul instrument de ajustare în vederea convergenţei către ţinta de deficit structural. Consiliul fiscal apreciază în principiu maniera de ajustare drept una cu potenţial distorsionar redus, în măsura în care reducerea prognozată a cuantumului consumului intermediar ar avea la bază eliminarea unor cheltuieli neproductive. Cu toate acestea, determinarea caracterului acestor reduceri de cheltuieli este imposibilă în condiţiile în care nici unul dintre documentele explicative aferente proiectului de buget nu conţine informaţii relevante din perspectiva surselor concrete care generează economii la nivelul acestei categorii de cheltuieli în anul 2015", notează Consiliul Fiscal.

Mai mult, din punct de vedere istoric, agregatul cheltuieli de bunuri şi servicii apare drept unul extrem de dificil de controlat. Astfel, în perioada 2011-2014, cuantumul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile a consemnat în mod constant în execuţie niveluri superioare celor bugetate iniţial ori chiar celor deja revizuite ascendent cu prilejul rectificărilor bugetare, dincolo de ceea ce ar putea fi explicat prin impactul schemelor de compensare a obligaţiilor restante faţă de buget introduse ori de încasările suplimentare din taxa clawback, şi aceasta în condiţiile în care bugetele iniţiale din fiecare din aceşti ani au conţinut alocări superioare în termeni nominali celor din execuţia anului anterior, ceea ce nu este cazul în proiectul de buget curent, conform sursei citate.

Cheltuielile de natura investiţiilor sunt proiectate să înregistreze o creştere consistentă anul viitor, de 8,6 miliarde lei, atât la nivelul componentei aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene post-aderare (+6,2 miliarde lei), cât şi la nivelul componentei cu finanţare exclusiv internă (+2,3 miliarde lei).

Majorările sunt însă extrem de puţin probabil a se materializa la nivelul indicat, anticipează reprezentanţii CF.

"Ca şi în cazul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, execuţiile bugetare din trecut consemnează în mod constant deviaţii considerabile de la sumele bugetate iniţial în cazul cheltuielilor de investiţii, însă de semn opus, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt fără excepţie inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, consemnând chiar reduceri în termeni nominali de la o execuţie bugetară la alta. În ceea ce priveşte cuantumul proiectat al absorbţiei de fonduri europene, este de înţeles luarea în calcul în bugetul iniţial a unei asemenea creşteri abrupte de performanţă, dat fiind faptul că 2015 este ultimul an în care se pot atrage fonduri aferente exerciţului financiar 2007-2013, iar alocările bugetare trebuie să prevină dezangajarea de fonduri", mai arată CF.

În concluzie, CF are rezerve serioase în ceea ce priveşte posibilitatea încadrării în ţinta de deficit, în condiţiile menţinerii cheltuielilor bugetare în parametrii din proiectul de buget, dată fiind supraestimarea semnificativă identificată la nivelul veniturilor fiscale. Mai mult, în opinia Consiliului Fiscal, încadrarea în anvelopa de cheltuieli cu bunuri şi servicii - care reprezintă factorul principal al ajustării structurale programate - apare drept incertă din perspectiva evoluţiilor istorice, cu atât mai mult cu cât nu este clar care sunt sursele concrete ale economiilor de cheltuieli programate.

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.

Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.

Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici.

Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.