♦ Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a ajuns, la şase luni din an, la 7 miliarde de euro, în creştere cu 75% faţă de aceeaşi periodă a anului trecut ♦ Totuşi, leul înregistrează o uşoară apreciere, în ciuda lecţiilor de manual care spun că un deficit de cont în creştere depreciază moneda.

Deficitul de cont curent creşte  puternic, dar cursul de schimb nu suferă căderi dramatice. De plidă, cursul BNR era joi 12 august de 4,9184 lei pentru un euro, iar a doua zi, vineri, de 4,9118 lei pentru un euro, adică s-a apreciat, modest. Casele se schimb vând euro chiar sub cursul oficial al BNR.

„De regulă, când deficitul de cont curent urcă, moneda ţării pe piaţa valutară pierde teren. Acum leul se apreciază uşor, în mod paradoxal. De altminteri, dacă ne uităm pe datele din urmă, vom vedea, totuşi, că, în ultimii 13 ani, leul s-a depreciat faţă de euro cu doar 9 bani“, comentează Adrian Vasilescu (BNR).

Care este explicaţia aprecierii leului de vreme ce manualul spune că el ar trebui să se deprecieze?

Producţia de grâu şi „Sfânta Maria“ sărbătorită pe 15 august, susţine Vasilescu.

Potrivit datelor culese de ZF, primele estimări arată că producţia de grâu ar putea ajunge la un nivel record de 11-12 milioane de tone, la o valoare ce poate fi apreciată la 2,3 mld. euro. În aceeaşi vreme, în­trea­ga producţie de cereale în 2021 ar pu­tea ajunge la  34 de milioane de tone – 11-12 milioane tone de grâu, 15,5 milioane de tone de porumb, 1,3 milioane de tone de rapiţă şi 3,3 milioane de tone de floarea soarelui.

O astfel de producţie record, după o cădere severă a agriculturii (doar 19 milioane de tone de cereale în 2020, minimul din 2013 până atunci), ca urmare a secetei, susţine cursul de schimb, în ciuda deficitului de cont curent în creştere cu 75%, la şase luni, an/an. În plus, în august, românii din străinătate se întorc în ţară în concedii şi schimbă valută în lei şi, astfel, s-a ajuns la situaţia că sunt case de schimb valutar care vând lei pentru euro la un curs sub cel stabilit de BNR.

„Mi-a povestit o consilieră că a cumpărat euro de la o casă valutară sub cursul BNR“, spune Vasilescu.

Deficitul de cont curent nu alunecă din cauza BNR, ci a deficitului comercial, mai spune Vasilescu.

Deficitul comercial este făcut de companiile private şi de stat.

Potrivit datelor BNR şi ale INS, deficitul comercial a ajuns, la şase luni din an, la 10,4 miliarde de euro, în creştere cu 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În aceeaşi vreme, excedentul co­mer­­ţului cu serviciile, care mai echi­librează contul curent, a rămas la 4,4 mld. euro (aproape aceeaşi sumă ca la şase luni din 2020), aşa că deficitul contului curent s-a majorat, dar cursul este apărat de Sfânta Maria şi de „sfânta ploaie“ care a făcut ca pro­duc­ţia de cereale să înregistreze un record.

În privinţa situaţiei exportului de servicii, turismul şi-a majorat deficitul la 850 mil. euro faţă de pri­mele şase luni din 2020 (794 mil. euro). Românii au cheltuit în stră­ină­ta­te 1,7 miliarde de euro, mai mult chiar decât în 2019, când, la şase luni din an, cheltuiseră 1,6 miliarde de euro.

Transportul internaţional continuă să aducă valută în ţară, excedentul fiind de 2 miliarde de euro, la şase luni.

„Serviciile de  prelucrare a bu­nurilor aflate în proprietarea terţilor“, adică ceea ce se importă doar pentru a fi exportat, a însemnat 1,1 miliarde de euro: importăm, prelucrăm fără valoare adăugată mare (eventual asamblăm ceva), şi apoi  reexportăm.

Investiţiile străine îşi revin

► Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,1 mld. euro (comparativ cu 996 mil. euro în perioada ianuarie - iunie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,5 mld. euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 595 milioane euro.