Cristian Erbaşu arată luni, într-un comunicat de presă, că la sediul SC Construcţii Erbaşu SA au fost făcute duminică percheziţii într-un dosar în care Parchetul Tribunalului Bucureşti face cercetari pentru posibila săvârşire a unor fapte de evaziune fiscală.

"Operaţiunea a vizat verificarea şi ridicarea de înscrisuri care au legatură cu societăţile cercetate de autorităţi în dosarul mai sus menţionat. Cu acest prilej s-au încheiat două Procese-verbale de percheziţie. La aceeaşi dată şi în considerarea aceloraşi fapte de evaziune fiscală urmarite de autorităţi, s-a realizat un control din partea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, în urma căruia s-a întocmit un Proces-verbal", a precizat Cristian Erbaşu.

Directorul general al SC Construcţii Erbaşu a adăugat că, potrivit mandatului de aducere emis în dosar, a fost citat în calitate de martor şi audiat, duminică, de Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din Poliţia Română.

"Nu s-au dispus alte măsuri în dosarul penal menţionat faţă de SC Construcţii Erbaşu SA sau persoane din cadrul acesteia. În urma operaţiunilor descrise nu s-au identificat acte, fapte sau înscrisuri de natură infracţională care să aparţină firmei Construcţii Erbaşu SA sau persoanelor din conducerea acesteia. Concluzia actelor de urmărire penală desfăşurate în cursul zilei de ieri este că SC Construcţii Erbaşu SA nu este implicată în faptele de evaziune fiscală cercetate", a mai arătat Cristian Erbaşu, în comunicatul citat.

Parchetul Tribunalului Capitalei a început în ianuarie urmărirea penală în acest dosar, faţă de 50 de persoane şi 116 firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare a banilor.

Anchetatorii au făcut duminică 146 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele reprezentanţilor acestor societăţi.

Poliţiştii au ridicat documente de la firmele percheziţionate, printre care Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution. De asemenea, percheziţii au fost făcute şi la locuinţa lui Cristian Erbaşu.

În urma percheziţiilor, au mai fost ridicate facturi fiscale, documente financiar-contabile, calculatoare, carduri bancare, 300.000 de lei, un pistol cu gaze pentru care expirase autorizaţia şi patru arme de vânătoare deţinute fără autorizaţie.

La sediul Poliţiei Române au fost audiate 90 de persoane, pentru care au fost emise mandate de aducere, printre acestea fiind şi primarul comunei argeşene Bradu. De asemenea, în atenţia anchetatorilor ar fi şi administratorii sau persoanele care controlează firmele vizate în anchetă.

Primarul comunei argeşene Bradu, Florin Frăţică, şi alte 32 de persoane au fost reţinuţi de procurorii Parchetului Capitalei. Anchetatorii cer luni Tribunalului Bucureşti mandate de arestare preventivă pentru 20 dintre cei 33 de reţinuţi, ceilalţi urmând să fie lăsaţi să plece, după ce le expiră ordonanţele de reţinere, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Potrivit Poliţiei Române, în dosar sunt vizaţi reprezentanţii a peste 200 de societăţi comerciale care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

"De asemenea, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost transferate aproximativ 100 de milioane de euro către persoanele în cauză, iar banii astfel obţinuţi ar fi fost reintroduşi în circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare în baza unor documente fictive", a precizat sursa citată.

Parchetul Tribunalului Bucureşti a precizat că suspecţii au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale. Sume importante ar fi fost transferate în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii ar fi fost retraşi în totalitate în numerar.

Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi este de aproximativ 30 de milioane de euro, reprezentând TVA şi impozit pe profit. Suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro, susţin anchetatorii.