"Ne-am amânat întâlnirea şi vom continua mâine la ora (locală) 11.00 (12.00, ora României)", a anunţat în noaptea de sâmbătă spre duminică Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, după aproximativ nouă ore de negocieri "foarte dure", în opinia unor diplomaţi, relatează DPA în pagina electronică.

Înainte de reuniune, o serie de miniştri şi-au exprimat scepticismul în legătură cu faptul că Grecia va implementa reformele pe care le-a promis. Încrederea între cele două părţi a fost erodată grav în cursul celor cinci luni de negocieri tensionate asupra unui nou program de salvare.

"Problema credibilităţii şi încrederii a fost discutată şi, desigur, problemele financiare implicate", a declarat Dijsselboem. El a subliniat că negocierile sunt "în continuare foarte dificile, dar se lucrează încă".

Ziua de duminică a fost stabilită ca termen-limită, în contextul în care liderii UE urmează să se întălnească duminică după-amiază pentru a stabili viitorul curs al Greciei. Temeri cu privire la faptul că ţara ar putea să intre în faliment şi să iasă din zona euro au reînviat.

Părăsirea blocului monedei europene comune de către Grecia - cunoscută şi ca "Grexit" - a fost mult timp un subiect tabu, însă un ziar german a scris că această opţiune a fost prezentată în mod oficial de către ministrul german de Externe Wolfgang Schaeuble.

Ministrul german a transmis acest document de poziţie şi altor state din zona euro care consideră planul de reforme al Greciei inadecvat şi afirmă că singura opţiune a Atenei este să-şi îmbinătăţească propunerile sau să iasă din zona euro pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, scrie ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) în ediţia care urma să apară duminică.

Propunerea a fost coordonată cu cancelarul german Angela Merkel, au declarat, sub protecţia anonimatului, surse, pentru DPA.

Germania este sceptică în privinţa faptului că o în Grecia poate avea loc o "schimbare culturală" din nevoia unei reforme ample, a declarat un oficial UE sub protecţia anonimatului.

Peste zece state din zona euro se află printre sceptici, în timp ce Franţa şi alte câteva state susţin Grecia, a spus sursa citată. Din zona monedei unice fac parte, în total, 19 state.

Miniştrii vor avea doar câteva ore la dispoziţie să ajungă la un acord duminică, în contextul în care liderii statelor din zona euro urmează să întâlnească de la ora locală 16.00 (17.00, ora României). Toţi cei 28 de lideri ai statelor membre UE urmează să se întâlnească două ore mai târziu.

Criza greacă a lăsat Atena fără ajutor internaţional şi clătinându-se la marginea prăpastiei falimentului.

Însă ea poate redobândi accesul la fondul de salvare al zonei euro doar după ce ajunge la un acord asupra reformelor economice cu creditorii.

Mulţi miniştri au declarat că nu mai pot crede Grecia pe cuvânt că va implementa reforme economice.

"Timp de cinci ani, am avut de-a face cu asemenea liste (de reforme) care ne-au fost transmise, însă implementarea măsurilor nu a avut loc niciodată", a declarat ministrul austriac al Finanţelor Hans Joerg Schelling, subliniind că Guvernele elene anterioare au eşuat să se ridice la nivelul promisiunilor.

"Numeroase Guverne, inclusiv al meu, sunt profund îngrijorate cu privire la angajamentul Guvernului grec", a declarat secretarul de stat olandez Eric Wiebes, notând că reformele propuse de această dată sunt exact cele respinse prin referendumul din Grecia cu mai puţin de o săptămână în urmă.

O serie de miniştri au insistat asupra nevoii de mai multă "substanţă" în planurile greceşti de reformare. Există îngrijorări în legătură cu faptul că Atena a lucrat la reforme în baza unor propuneri anterioare din negocieri, în contextul în care, între timp, situaţia s-a schimbat.

"Propunerea înaintată este veche, ca o supă reîncălzită, dar fără consistenţă", a declarat ministrul leton al Finanţelor Janis Reirs pentru postul naţional leton de radio.

"Pe hârtie nu este suficient de bine", a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului. "Şi chiar dacă este bine pe hârtie, tot mai avem o întrebare: chiar se va întâmpla?", a subliniat el.

Însă Grecia are nevoie disperată de acces la ajutor internaţional. Potrivit unor estimări, ea are nevoie de 82 de miliarde de euro (91 de miliarde de dolari) în următorii trei ani, potrivit unei surse UE.

În prezent este examinat un plan de salvare în valoare de 76 de miliarde de euro, care i-ar permite Greciei un excedent primar, a declarat sursa citată. Acesta ar fi cel de al treilea pachet oferit Greciei în decurs de cinci ani.

Eşecul reuniunii constrasta puternic cu optimismul care a predominat înaintea negocierilor, după ce propunerile elene de reformă au obţinut susţinerea prudentă a creditorilor şi aprobarrea Parlamentului grec.

Între propuneri se află eliminarea scutirilor de TVA pentru insulele greceşti şi creşterea TVA-ului pentru restaurante, alimente de bază, hoteluri şi apă.

Grecia a promis, de asemenea, că va elimina o "subvenţie de solidaritate" acordată pensionarilor mai rapid decât a propus iniţial şi că va introduce măsuri în vederea pensionării la vârsta de 67 de ani.

Propunerile sunt mai apropiate de cererile creditorilor decât anterior, însă există în continuare dezacorduri, în special cu privire la reducerea datoriei şi la rolul pe care să-l joace Fondul Monetar Internaţional în cadrul noului plan de salvare de la faliment.