Chiar dacă redeschiderea afacerilor aduce ceva energie în economie, pandemia a declanşat o tendinţă despre care criza financiară anterioară a arătat cât este de dificil de îndreptat în unele state europene: creşterea şomajului. Firme şi companii mari deopotrivă au trimis oameni în şomaj sau au desfiinţat locuri de muncă, fiind luaţi pe nepregătite de violenţa turbulenţelor economice coloşi de calibrul Renault şi British Airways. Această perspectivă îi sperie pe unii lideri europeni, cum ar fi ministrul de finanţe al Franţei, care a cerut accelerarea graduală a activităţii de afaceri şi a revenirii la muncă.

În ţări ca Spania şi Italia, distrugerile cauzate de criza datoriilor suverane acum un deceniu încă se puteau vedea înainte de venirea pandemiei. Circa 397.000 de persoane şi-au pierdut locul de muncă în aprilie în Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date ale Eurostat, iar rata şomajului a crescut de la minimul ultimilor 12 ani de 6,4% la 6,6%. Este cea mai mare creştere din ultimii ani, arată Euronews. Însă acesta este doar începutul. Unii angajaţi sunt protejaţi de schemele guvernamentale de subvenţionare a şomajului tehnic, însă alţii nu sunt atât de norocoşi.

Bruno Le Maire, ministrul finanţelor din Franţa, le-a spus parlamentarilor că Franţa ar trebui să accelereze revenirea graduală la muncă şi a activităţii de afaceri în condiţiile în care datele arată că economia a pierdut o jumătate de milion de locuri de muncă din sectorul privat în doar primul trimestru, notează RFI. Guvernul de la Paris se aşteaptă ca Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, să se prăbuşească cu 11% anul acesta. Le Maire a avertizat că 800.000 de locuri de muncă sunt în pericol.

Şi banca centrală a Franţei a livrat un avertisment cutremurător: aproape un milion de locuri de muncă vor fi desfiinţate anul acesta. Rata şomajului va depăşi 11,5% la mijlocul anului următor în condiţiile în care economia nu-şi va reveni la nivelurile de dinainte de criză decât după mijlocul anului 2022. În pofida cifrelor sumbre, Le Maire refuză să fie defetist: „Franţa îşi va reveni, va reajunge la creştere. Putem reduce şomajul, ne putem relansa dacă ne suflecăm mânecile, dacă ne întoarcem la muncă şi grăbim revenirea.“ Ministrul a explicat că industria auto, una dintre cele mai dur lovite de criză, îşi revine deja la normal, fiind posibile vânzări semnificative în iunie şi iulie, după ce în timpul perioadei de izolare nu a fost vândută aproape nici o maşină. Parisul a dat constructorului auto fanion Renault un împrumut de 5 miliarde de euro pentru a-l ajuta să rămână pe linia de plutire. Compania a anunţat deja reducerea cu 15.000 a numărului de locuri de muncă la nivel mondial, dintre care 4.600 în Franţa (Reuters a aflat din surse că 1.500 sunt poziţii de ingineri), unde şase uzine sunt evaluate pentru posibile reorganizări sau închideri. Între timp, datele ACEA (Asociaţia Producătorilor de Automobile Europeni) arată că în mai înmatriculările de automobile noi din Franţa au scăzut cu -50% faţă de nivelul din mai 2019.

În Germania, care are un sistem de protecţie a locurilor de muncă luat ca model de întreaga Europa, o mare parte a industriei componentelor auto se pregăteşte de pierderi drastice de locuri de muncă în cazul în care vânzările slabe de maşini vor persista, arată un sondaj al VDA, un puternic grup de lobby al industriei auto. La cele 132 de companii participante la studiu, în pericol ar fi până la 12.500 de posturi. VDA, prin scopul său, are interesul să influenţeze publicul şi guvernul să accepte ideea că sectorul auto trebuie ajutat prin subvenţionarea vânzărilor de maşini, ceea ce Berlinul refuză. „Dacă situaţia nu se schimbă, 39% dintre companii vor efectua reduceri de personal până la sfârşitul lunii iunie“, arată VDA.

Dintre marile companii germane, Continental, furnizor de componente auto, a ajuns în situaţia de a avea nevoie de reduceri de costuri de sute de milioa­ne de euro, a spus conducerea. În acest context, Con­tinental va trebui să restructureze personalul. „Va fi dureros, dar nu există altă posi­bilitate“, a spus CEO-ul Elmar Degenhart într-un clip destinat colaboratorilor săi, după cum au decla­rat presei oameni din interiorul companiei. „Probabilitatea de a fi nevoiţi să discutăm despre concedieri forţate este foarte, foarte mare.“

BMW a lansat un program prin care încurajează 5.000 de angajaţi să plece, în timp ce furnizorul de piese ZF Friedrichshafen a prezentat planuri pentru eliminarea a până la 15.000 de poziţii. Commerzbank, a doua bancă în funcţie de mărime din Germania, se pregăteşte să-şi diminueze şi mai mult numărul de posturi, spune sindicatul de acolo. În septembrie, com­pania a anunţat că renunţă la 2.300 de locuri de muncă şi că închide 200 de sucursale. Lufthansa, oper­atorul aerian fanion al Germaniei, intenţionează să elimine până la 26.000 de locuri de muncă.

Transportatorul estimează că va ieşi din criză cu 100 de aeronave mai puţin.

Restructurări sunt aşteptate şi la uriaşa companie de turism Tui, unde 8.000 de locuri de muncă sunt în pericol la nivel mondial. Conglomeratul industrial Thyssenkrupp a anunţat că va renunţa la 3.000 de posturi ale diviziei de oţel din Germania ca parte a unui „pachet de criză“.

În Franţa, pe lângă Renault, probleme mari are şi producătorul aerospaţial Airbus, care are în plan diminuarea posturilor cu 10.000.

În Marea Britanie, numărul de oameni care şi-au pierdut locul de muncă a sărit cu peste 600.000 în perioada martie-mai, arată cifrele oficiale. Dintre companiile britanice, British Petroleum se remarcă prin intenţia de a renunţa la 10.000 de angajaţi la nivel mondial. Compania de modă de lux Mulberry îşi va reduce personalul cu 25%, iar cele mai multe disponibilizări vor fi în Marea Britanie. British Airways a anunţat că va elimina până la 12.000 de locuri de muncă dintr-un total de 42.000. La EasyJet, un transportator aerian mai mic, reducerea va fi de 30% din totalul personalului (4.500 de locuri de muncă). Ryanair are în plan tăieri de 15%. Virgin Atlantic va renunţa la 3.000 de posturi. În Spania, constructorul auto japonez Nissan îşi va închide fabrica barceloneză, care are 2.800 de angajaţi.