Aproape 600.000 de migranţi au ajuns de la începutul anului şi până în prezent pe teritoriul UE, mulţi dintre ei pe mare, din Turcia în Grecia, după care au pornit către nord.

Turcia a prezentat un număr de solicitări, în schimbul unui eventual ajutor în oprirea acestui aflux.

Preşedintele UE Donald Tusk şi-a exprimat vineri, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, "optimismul temperat" faţă de acord.

Potrivit unor informaţii de presă, un afgan a fost împuşcat mortal, joi seara, în timp ce încerca să pătrundă pe teritoriul Bulgariei, din Turcia. El făcea parte dintr-un "grup mare" de migranţi care încerca să pătrundă pe teritoriul bulgar, potrivit AFP, care citează Ministerul bulgar de Interne.

Şefii de stat şi de guverne UE au convenit, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, două lucruri, şi anume o devansare a liberalizării regimului vizelor pentru cetăţenii turci care vor să viziteze ţările din zona Schengen fără frontiere şi să fie deschise noi capitole în cadrul negocierilor de aderare a Turciei la UE.

Turcia a cerut, de asemenea, un ajutor în valoare de trei miliarde de euro, o solicitare pe care statele UE o analizează, a anunţat cancelarul german Angela Merkel.

Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a declarat că negocieri cu privire la suma de bani ce va fi oferită Turciei urmează să continue, cu oficiali turci, în zilele următoare.

Merkel urmează să efectueze o vizită în Turcia în weekend.

"Mai sunt multe de făcut", a declarat Merkel. "Dar nu se poate spune că nu am realizat nimic", a adăugat ea.

Surse europene au declarat că o serie de state memebre s-au dovedit prudente faţă de încheierea în grabă a unui acord cu Turcia.

Printre aceste ţări s-au aflat Grecia, Ciprul şi Franţa, potrivit acestor surse.

Cei mai mulţi lideri UE ştiu că, dacă există vreo perspectivă a unui control asupra crizei migrării, o cooperare mai apropiată cu Turcia este esenţailă, comentează BBC.

În opinia BBC, summitul de la Bruxelles a ajuns doar la un acord de principiu, iar totul depinde de cât de bine urmează să fie implementat.

Preşedintele summitului, Donald Tusk, a spus că este foarte clar că totul depinde de faptul dacă afluxul de migranţii către Europa este oprit cu adevărat. Capacitatea Turciei de a face acest lucru va fi cunoscută abia peste câteva săptămâni, potrivit BBC.

Merkel a îndemnat joi toate statele UE să se pregătească să trimită personal în domeniul securităţii la frontierele externe ale Uniunii.

Ea a apreciat că ar fi incorect să li se ceară statelor UE cele mai afectate de valul iniţial de migrare să securizeze şi frontierele.

"Este destul de evident că numai câteva ţări primesc în prezent majoritatea refugiaţilor, iar dacă acestor ţări li se cere acum să securizeze, pe deasupra, frontierele externe, nu cred că ar fi vorba despre ceea ce am putea numi o distribuire corectă a efortului", a subliniat ea.

Cancelarul german a catalogat actuala situaţie ca "foarte dezordonată".

Pe de altă parte, premierul ungar Viktor Orban a anunţat că Budapesta urmează să decidă vineri dacă-şi închide frontiera cu Croaţia.

De asemenea, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini a îndemnat statele membre UE să abordeze cauzele migraţiei, oferind mai mulţi bani pentru refugiaţii sirieni din Iordania, Liban şi Turcia şi pentru dezvoltare în Africa.

Tot joi, cinci membri ai unei familii libaneze s-au înecat, după ce barca cu care veneau din Turcia în Grecia s-a răsturnat, au anunţat rude ale acestora. Alte patru persoane au fost date dispărute.

Turcia găzduieşte deja aproximativ două milioane de migranţi, dintre care majoritatea fug din calea războiului din Siria vecină.

Ankara a îndemnat, de asemenea, la crearea unei "zone de siguranţă" internaţionale pentru refugiaţi, în partea de nord a Siriei, însă Tusk a subliniat că implicarea Rusiei în Siria face această idee şi mai greu de aplicat.

Tot la Bruxelles, premierul britanic David Cameron a promis că va prezenta, în noiembrie, principalele patru solicitări ale Marii Britanii cu privire la operarea unor schimbări în UE. Londra cere aceste schimbări în contextul în care urmează să organizeze un referendum asupra apartenenţei sale la Uniune în 2017.

Tusk a salutat promisiunea lui Cameron şi a anunţat că "negocieri reale" pot începe abia după prezentarea celor patru solicitări, în noiembrie.