Pentru Croaţia, trecerea dintre ani a fost şi trecerea la următorul nivel al integrării europene: adoptarea euro, rezultatul celei mai lungi perioade de pace şi prosperitate din Europa, şi intrarea în spaţiul fără frontiere Schengen. Pentru autorităţi a fost sărbătoare. Pentru cetăţeanul de rând, speranţele se amestecă cu teama şi neîncrederea. Nu este ceva nou. În Slovenia, care a trecut la euro pe 1 ianuarie 2007, încă persistă senzaţia că acest pas a adus scumpiri.

Pe 1 ianuarie 2023, Croaţia a devenit al 20-lea stat membru al UE care a adoptat moneda unică europeană euro. Statul balcanic a intrat în UE în urmă cu un deceniu, dar abia acum s-a calificat pentru ceea ce este văzut ca elita economică a Uniunii, scrie Euronews.

Imediat după miezul nopţii, de Revelion, ministrul de finanţe Marko Primorac şi guvernatorul băncii naţionale Boris Vujcic au scos primele bancnote croate de euro dintr-un bancomat. Între timp, ultimul şofer care a trecut cu maşina printr-un punct de control al paşapoartelor între Croaţia şi Slovenia a primit cadou un ursuleţ de pluş. De acum încolo, pentru croaţi trecerea este liberă până în Norvegia şi Portugalia.

Experţii spun că adoptarea euro va ajuta Croaţia să-şi protejeze economia în vremuri în care inflaţia îşi face de cap peste tot. Sentimentele printre croaţi sunt în cel mai bun caz amestecate.

Renunţarea la controalele de la graniţe este binevenită. Însă unii sunt îngrijoraţi că trecerea la euro va aduce beneficii doar economiilor mari precum Germania şi Franţa. Este o idee promovată la ales de grupurile de opoziţie cu orientare de dreapta. La aceste influenţe se adaugă şi neîncrederea populaţiei în autorităţi, ceva obişnuit în Balcani şi în statele foste comuniste din Europa de Est.

De aceea, nu este de mirare că mulţi comercianţi se aşteptau ca în primele zile de tranzacţii în euro să fie haos, sau cel puţin penurie de monede.

O bună parte din populaţie se aşteaptă la scumpiri deoarece magazinele vor rotunji preţurile exprimate anterior în kune. În acest scenariu, inflaţia, deja la aproape 14%, va accelera şi mai mult.

Pentru coafeza Ivanka Popek, cea mai mare îngrijorare este legată de conversia între monede deoarece în primele două săptămâni ale lunii ianuarie oamenii încă mai pot plăti în kune, dar restul trebuie dat în euro.

Astfel, micile afaceri se pot transforma în case de schimb valutar. Pentru a facilita schimbul, banca centrală a lansat o aplicaţie specială, numită euroHR, care face rapid conversia între vechea şi noua monedă. De asemenea, banca centrală a ordonat afişarea preţurilor atât în euro, cât şi în kune pentru a domoli temerile de scumpiri.

Cu toate acestea, scumpirile cauzate de trecerea la euro se simt, spune pentru Euractiv managerul unui lanţ de supermarketuri din Zagreb. Preţurile crescute sunt afişate şi în euro şi în kune. Cu toate măsurile şi ordinele date de guvern şi de banca centrală, nimeni nu controlează ce se întâmplă cu preţurile, spune managerul.