Românii din străinătate au ieşit, pe 2 noiembrie, la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în număr record la vot, imaginea votului din diaspora fiind cea a cozilor uriaşe care s-au format, în mai multe capitale europene, dar şi ale protestelor pentru dreptul de a alege şi al închiderii porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.

Pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de numărul insuficient al ştampilelor. În cele mai multe secţii cu probleme, au fost doar 3-4 ştampile de vot.

Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.

Agenţia MEDIAFAX prezintă o cronologie a evenimentelor şi declaraţiilor care au precedat depunerea mandatului de către ministrul Corlăţean:

Duminică, 2 noiembrie, primul tur de scrutin

La închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.

Chişinău, Paris sau Londra sunt doar câteva dintrele capitalele unde cozile s-au format la puţin timp după deschiderea urnelor, la 7:00, ora locală.

Cele mai multe probleme au fost la Ambasada de la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia trupelor speciale.

Probleme au fost şi la Londra, unde peste 1.000 de oameni nu au putut vota la secţiile de la Ambasadă şi de la ICR. O alegătoare susţine că a stat circa 7 ore la coadă şi tot nu a reuşit să voteze. Aceasta afirmă că în secţia de la ambasadă nu a mai intrat nimeni după ora 20:45, iar cei din interior s-au baricadat şi au chemat poliţia.

În Germania au fost deschise cinci secţii de vot, la trei dintre ele oamenii aşteptând ore în şir pentru a vota.

Peste 300 de români au protestat, duminică-seară, la consulatul de la Munchen, nemulţumiţi că, din cauza aglomeraţiei şi a proastei organizări, nu au putut vota. O persoană care a votat a povestit că a fost nevoit să stea cinci ore la coadă. Aceeaşi situaţia a fost şi Stuttgart, unde alegătorii i-au cerut consulului să-i lase pe toţi să intre în incinta clădirii până la ora 21:00 pentru a putea vota.

Şi la Viena s-a stat la cozi uriaşe, în timp ce mai mulţi români din vestul Austriei au reclamat faptul că au avut la dispoziţie o singură secţie de vot, cea de la Graz, insuficientă pentru a-şi exprima votul.

Duminică, imediat după închiderea secţiilor de votare, la ora 21.00, preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia miniştrilor Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici.

Duminică, odată cu apariţia informaţiilor referitoare la aglomeraţia de la secţiile de votare din străinătate şi la faptul ca aşteptarea pentru a vota dureaza câteva ore, MAE preciza că nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor din străinătate, aceste atribuţii revenind birourilor electorale, ministerul explicând, totodată, că procedurile suplimentare fac ca votul din afara ţării să dureze mai mult.

MAE susţinea, într-un comunicat, că preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării."De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central", informa MAE.

De asemenea, pe fondul nemulţumirilor venite din diaspora, preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, declara că aceştia nu au de ce să solicite demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, întrucât nu MAE a stabilit regulile de desfăşurare a votului, ci BEC şi AEP. Dragnea preciza că în ce priveşte organizarea alegerilor, Guvernul se ocupă de securizarea procesului electoral, BEC fiind instituţia care a stabilit toate regulile.

Premierul Victor Ponta, a declarat, duminică, după exit-poll-urile pentru turul întâi al prezidenţialelor, că în 2009 "s-a furat" în diaspora şi că la acest scrutin au fost cozi la secţiile de vot pentru că nu se fraudează."În rest, organizarea în secţiile de vot aparţine - tot ce ţine de organizare - AEP, iar BEC decide şi noi (Guvernul, n.r.) asigurăm doar condiţiile", a spus Ponta.

Prima reacţie a ministrului Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a venit duminică seară, la un post de televiziune, unde a afirmat că procedura de vot în străinătate s-a prelungit deoarece "s-a dorit scrupulozitate" şi evitarea fraudei din 2009.

"Această problemă (de la secţiile de vot din afara ţării - n.r.) a fost legată de documentele specifice pentru votul în străinătate, atât datorită faptului că a trebuit completată (declaraţia pe propria răspundere - n.r.) în interiorul ambasadei şi asta nu ministrul Afacerilor Externe a decis, ci, în mod legal şi corect BEC-ul, pentru că s-a dorit ca aceste declaraţii, inclusiv pe proprie răspundere, că nu vor mai vota multiplu în altă parte, s-a dorit scrupulozitate şi evitarea fraudei din 2009", a declarat Titus Corlăţean, la Antena 3.

Biroul Electoral Central a adresat, duminică noaptea, Ministerului Afacerilor Externe invitaţia de a participa, marţi, de la ora 12.00, la o întâlnire cu membrii Biroului, la sediul acestuia, pentru remedierea disfuncţionalităţilor sesizate, în perspectiva turului doi al alegerilor prezidenţiale.

Reacţiile au venit imediat şi în ţară, duminică seara, aproximativ 200 de persoane protestând la sediul MInisterului Afacerilor Externe, faţă de organizarea alegerilor în străinătate.

Protestatarii, majoritatea tineri, au cerut demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean, au scandat lozinci anti-Ponta şi au cerut ca secţiile din străinătate să rămână deschise ca să poată vota românii aflaţi la cozi în mai multe oraşe.

Luni, 3 noiembrie

După declaraţiile de dumunică seară, premierul Victor Ponta a ieşit, luni, în declaraţie publică, pe tema votului din diaspora, alături de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, la sediul MAE. Ponta a anunţat că ministrul Corlăţean şi echipa din minister garantează cu funcţiile lor că, pe 16 noiembrie, niciun cetăţean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara unei secţii de vot.

Tot luni, preşedintele PNL şi candidat la prezidenţiale, Klaus Iohannis, a declarat că în cazul alegerii sale în funcţia de şef al statului va cere elaborarea în termen de şase luni a legislaţiei privind votul prin corespondenţă şi votul electronic, după ce Guvernul Ponta "i-a supus la umilinţe" pe cei din diaspora.

Şi ministrul Titus Corlăţean vine, luni, cu noi declaraţii pe tema votului din diaspora. El precizează că, pe lângă oamenii de bună credinţă, au fost susţinători ai unor candidaţi care au generat o stare de spirit care a dus la violenţele de la Paris, iar unele secţii din Germania, precum Stuttgart şi München, unii au venit special pentru a îngroşa coada. Întrebat dacă are suspiciuni că s-ar fi întâmplat şi altceva decât un interes normal al românilor din diaspora de a merge la vot, Corlăţean a precizat că ştie foarte bine comunităţile româneşti de cel puţin 15 ani şi, pe lângă "foarte mulţi oameni de bună credinţă" care au dorit să voteze, au fost "oameni care sunt susţinători ai unor candidaţi, care acum, unii dintre ei, au ieşit din cursă şi care au putut să provoace şi să genereze o anume stare de spirit ajungând chiar la violenţe aşa cum a fost cazul la Paris".

Marţi, 4 noiembrie

Marţi, Titus Corlăţean anunţă, după întâlnirea cu reprezentanţi ai BEC, că MAE a propus ca declaraţie pe propria răspundere să poată fi descărcată online şi completată înainte de vot, urmând ca la secţia de vot să fie doar semnată.

Decizia BEC adoptată marţi prevede că în termen de 5 zile, în situaţia în care biroul electoral al secţiei de votare din străinătate nu este constituit din numărul maxim de membri, preşedintele biroului va putea asigura completarea acestuia cu persoane din lista întocmită de MAE. De asemenea, BEC a decis că alegătorii din străinătate îşi vor putea printa singuri formularul declaraţiei pe propria răspundere, afişat pe site-urile BEC şi al MAE, document pe care îl vor putea completa şi în afara secţiilor de votare. Decizia a fost adoptată ţinând cont de necesitatea fluidizării procesului de votare la secţiile de votare din străinătate în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României.

Şi Ambasada SUA reacţionează, marţi, şi precizează, la solicitarea MEDIAFAX, că Procesul electoral este primordial în democraţie. "Salutăm angajamentul autorităţilor responsabile în vederea reexaminării procedurilor şi a efectuării rectificărilor necesare astfel încât fiecare cetăţean să-şi exprime votul, în conformitate cu Constituţia şi legea", se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

Tot marţi, Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a cerut românilor nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să meargă în faţa ambasadelor şi a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) la o manifestare comună şi paşnică, duminică seară. "Din cauza lipsei de răspuns a Ministerului Afacerilor Externe în urma nenumăratelor solicitări făcute de românii din diaspora, pentru a reglementa problema votului la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, FADERE cere tuturor românilor care au fost nedreptăţiţi şi nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să iasă în faţa ambasadelor la o manifestare comună şi paşnica, duminică 9 noiembrie, ora 18.00, ora României", a anunţat Federaţia.

Miercuri, 5 noiembrie

BEC anunţă că a primit peste 200 de sesizări prin care români din străinătate cer mărirea numărului de secţii de votare din diaspora la turul 2 al prezidenţialelor şi reclamă atât lipsa de secţii în anumite localităţi cât şi nereguli în procesul de votare.

Prezent la Giurgiu, miercuri, premierul Victor Ponta declară că a înţeles şi a considerat legitimă supărarea românilor din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor, el spunând că nu e de acord cu ideea că cei din afara ţării sunt "mai buni" decât cei din ţară sau că alegătorii săi nu sunt la fel ca cei ai Monicăi Macovei. El a precizat că nu e de acord nici cu ideea că electoratul său nu este la fel de bun ca alegătorii Monicăi Macovei.

Ulterior, Ponta le-a declarat jurnaliştilor că nu vor exista probleme în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare şi logistice astfel încât la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale toţi românii să poată vota fără probleme.

MAE anunţă, miercuri, că declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate este disponibilă atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central, reamintind că formularul poate fi completat înainte de intrarea în secţia de votare, unde va fi doar semnat.

Joi, 6 noiembrie

Biroul Electoral Central face publice rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit rezultatelor, Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opţiunile alegătorilor din diaspora la primul de scrutin al prezidenţialelor, cu 73.912 voturi (46,17%), urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei - 24.342 (15,20%) şi Elena Udrea cu 15.656 (9,78%). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în data de 2 noiembrie a fost de 161.262, fiind înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate şi 1.169 voturi nule.

Vineri, 7 noiembrie

Vineri, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, el susţinând că BEC a adoptat o hotărâre "care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (...) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii". Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.

"Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utilizare la maximum a capacităţii logistice, evident va creşte numărului celor care doresc să voteze", a justificat ministrul de Externe.

Ulterior, Biroul Electoral Central a comunicat că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, precizând că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

Sâmbătă, 8 noiembrie

Sâmbătă, în urma comunicatului transmis de BEC, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că se află " într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza Legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC".

Sâmbătă, în ţară au loc mai multe acţiuni de protest faţă de modul în care s-a desfăşurat votul în diaspora. Proteste au avut loc la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Oradea, la manifestaţii fiind prezente mii de persoane.

Protestul din Capitală, care a început în Piaţa Universităţii şi a continuat cu un marş spre sediile Guvernului şi MAE, apoi pe Calea Victoriei şi prin Centrul Istoric, s-a încheiat după cinci ore, manifestanţii anunţând că vor continua protestul duminică, de la ora 17.00, la Universitate.

Duminică, 9 noiembrie

Peste 200 de persoane au participat, duminică, la Braşov, la un miting împotriva lui Victor Ponta şi de solidaritate cu românii din diaspora, iar simultan alţi 300 de simpatizanţi ai PSD au ieşit în stradă, între cele două tabere şi jandarmi având loc îmbrânceli, două persoane fiind duse la Poliţie.

La Galaţi are loc tot dumunică un miting de solidaritate cu românii din diaspora, îndemnându-i pe trecători să meargă la vot pe 16 noiembrie şi scandând lozinci împotriva lui Victor Ponta, o acţiune similară având loc şi la Suceava.

Şi în Capitală peste 100 de persoane au protestat, în Piaţa Universităţii din Capitală, unde au scandat "Lăsaţi diaspora să voteze", dar şi mesaje contra lui Victor Ponta, printre manifestanţi fiind şi un grup care a scandat lozinci antiprezidenţiale.

Luni, 10 noiembrie

Luni, Ministrul Titus Corlăţean a anunţat că l-a informat pe premierul Victor Ponta că a decis să-şi depună mandatul de ministru, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2.

Corlăţean a spus că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, s-a primit la MAE pe fax un comunicat BEC în care se preciza că nu există niciun impediment legal pentru organizarea de noi secţii de votare. El a precizat că în hotărârea anterioară a BEC, act cu forţă juridică, nu există precizarea din comunicat, iar comunicatul nu are forţă juridică.

El a mai adăugat că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2. Corlăţean a mai spus că nu accepta ca MAE să fie implicat în jocul electoral al "domnilor Băsescu şi Iohannis". El a menţionat că l-a informat pe premier că a decis să îşi depună mandatul de ministru.