Cluj-Napoca are cele mai scumpe apartamente situate în zona centrală şi ultracentrală, cu o medie de 2.699 de euro pe metru pătrat util, în vreme ce perimetrul similar din Bucureşti are în ofertă locuinţe cu un preţ mediu de 2.542 de euro pe metru pătrat util, potrivit celui mai recent raport al platformei Imobiliare.ro, cu date referitoare la trimestrul al doilea (aprilie-iunie) din 2022. Pragul coboară sub 2.000 de euro pe metru pătrat în centru pentru locuinţele din Iaşi, Craiova, Braşov, Timişoara şi Constanţa, în vreme ce la Oradea media ajunge chiar sub 1.400 de euro pe metru pătrat.

Mergând către periferie, preţurile scad considerabil, însă tot Cluj-Napoca se poziţionează la vârf, cu o medie care se menţine peste 2.000 de euro pe metru pătrat chiar şi departe de centru. În Capitală însă, media coboară până aproape de 1.500 de euro pe metru pătrat util, similar cu media de la periferia Braşovului.

„În Bucureşti, cele mai scumpe apartamente pot fi găsite în arealul central şi ultracentral, unde valoarea medie de listare se cifrează la 2.542 de euro pe metru pătrat util, după un avans trimestrial de 2,4% şi unul anual de 12,8%.În zonele semicentrale, o asemenea locuinţă este scoasă la vânzare pentru 1.800 de euro pe metru pătrat, după un plus de 2,1% la trei luni şi, respectiv, 6,4% la 12 luni. La periferia oraşului, preţul mediu solicitat de vânzători este de 1.530 de euro pe metru pătrat util, în creştere cu 5,2% faţă de trimestrul anterior şi, respectiv, cu 11,4% faţă de T2/2021“, se arată în raportul amintit.

În al doilea trimestru din 2022, preţurile apartamentelor s-au majorat în toate oraşele monitorizate, mai notează realizatorii studiului, care spun că, în consonanţă cu tendinţa consemnată la nivel naţional, variaţiile de preţ au fost semnificativ mai mari decât în anii precedenţi. Şi consultanţii imobiliari spun că preţul locuinţelor noi continuă să crească, pe măsură ce noile proiecte înglobează creşterea preţurilor materialelor de construcţii. În ultimii doi ani, locuinţele au înregistrat scumpiri considerabile, iar principalul motiv din spatele evoluţiei este creşterea puternică a cererii, pe fondul unui cumul de factori precum accesibilitatea creditării, creşterea salariilor, dar şi creşterea importanţei spaţiului de locuit.