O dispută publică între Elon Musk şi Uniunea Europeană creşte îngrijorarea în Europa cu privire la capacitatea continentului de a ţine sub control platforma de socializare X într-un moment în care dezinfor­marea şi deepfake-urile contribuie la alimentarea discordiei politice şi sociale şi la agravarea revoltelor din Marea Britanie.

Europa are o abordare mai dură în ceea ce priveşte reglementarea plat­formelor digitale decât SUA, dar achiziţia de către Musk în urmă cu aproape doi ani a X, pe atunci nu­mi­tă Twitter, a atras asupra problemei şi mai multă atenţie, mai ales că re­ţea­ua şi-a redus capacitatea de a mo­dera, a restaurat conturile interzise an­terior şi şi-a sporit propriile postări.

În acelaşi timp, legislaţia privind serviciile digitale (DSA) a UE a adus blocului noi puteri de a impune reguli mai cuprinzătoare în domenii precum dezinformarea şi publicita­tea, inclusiv o sancţiune pe care un oficial care a lucrat la acestea a numit-o „armă nucleară“: eliminarea accesului la o reţea de socializare în întreaga regiune.

„Ne aflăm într-adevăr în pragul unei ere a aplicării mai severe“, a de­clarat Georg Riekeles, director aso­ciat la Centrul pentru Politici Euro­pene. El a spus că conflictul dintre Musk şi blocul comunitar a marcat un moment critic în lupta UE  împo­triva platformelor online puternice. Musk, a adăugat el, a arătat „cum poate fi folosită tehnologia“.

Comisarul UE pentru piaţa internă, Thierry Breton, a postat re­cent o scrisoare adresată X cu câteva ore înainte ca miliardarul să-l inter­vieveze pe candidatul la preşedinţia SUA Donald Trump, ameninţând cu „folosirea deplină“ a sancţiunilor pre­văzute de DSA dacă Musk nu re­u­şeşte să reducă „conţinutul ilegal“. Atât Musk, cât şi echipa lui Trump au reacţionat furios. Musk a postat ca răspuns o meme din filmul Tropic Thunder, în care i-a indicat lui Bre­ton că ar trebui să „faci un pas mare înapoi şi să-ţi f.... propriu chipul“.

Musk s-a prezentat drept un gar­dian al libertăţii de exprimare prin intermediul X şi a criticat ceea ce el a numit cenzură sub DSA, în timp ce oamenii de campanie ai lui Trump au spus, după publicarea scrisorii lui Breton: „Uniunea Europeană este un duşman al libertăţii de exprimare şi nu are nicio autoritate de a ne dicta cum să facem noi campanie“.

Intervenţia lui Breton a fost ra­pid respinsă de Comisia Europeană, care a spus că „momentul şi formu­la­rea scrisorii nu au fost nici coordo­nate, nici convenite“ cu colegii co­misari. Aceasta a crescut tensiunile apărute de când X, în decembrie, a devenit prima platformă care se confruntă cu o investigaţie în temeiul DSA din cauza acuzaţiilor că nu a fost transparentă cu privire la publi­citate şi că a permis difuzarea conţi­nutului considerat ilegal în UE.

Comisia a început de atunci pro­ceduri împotriva Meta, proprietarul Facebook şi Instagram, pentru încălcarea regulilor privind utilizarea acestora de către minori, precum şi împotriva platformei de partajare video TikTok din cauza unei scheme de recompensare.

DSA, introdusă în 2022, a oferit Bruxelles-ului instrumente puternice pentru a reduce cele mai grave ex­ce­se de conţinut online fals pe platfor­me – cel puţin în teorie. Platformele care încalcă regulile, care stabilesc noi standarde pentru monitorizarea discursului instigator la ură, a ima­ginilor false şi a videoclipurilor şi a dezinformarii, pot fi expuse unor amenzi de până la 6% din venituri.

Dacă platforma continuă să „pro­voace un prejudiciu grav“, Co­misia ar putea instrui furnizorul de telecomunicaţii din ţara UE în care compania îşi are sediul să dezactiveze accesul la site. „La un moment dat s-ar putea să existe câteva instrumen­te foarte puternice la îndemâna ta, dar nu este sigur că vrei să le folo­seşti“, a spus Riekeles.

Pierderea accesului la piaţa UE ar afecta în mod semnificativ numă­rul de utilizatori ai X, lovită de stag­narea creşterii de când Musk a pre­luat-o. X a avut 111 milioane de utilizatori activi lunar în UE în şase luni până în ianuarie, potrivit platfor­mei, faţă de cei 600 de milioane de utilizatori despre care miliardarul a spus că sunt înregistraţi.

Catalina Goanta, profesor asociat de dreptul consumatorilor şi tehnologiei la Universitatea din Utrecht, apreciază că actualul „conflict“ cu X este o poziţie „foarte nefericită“ pentru Europa care ar putea complica investigaţia. „Comisia nu poate spune doar: vom impune aceste reguli pe Meta şi TikTok şi nu pe X“, a spus ea. Musk însuşi are 194 de milioane de urmăritori, ceea ce îl face cea mai urmărită persoană pe X.

Dar o analiză a Centrului pentru combaterea urii digitale a constatat că cel puţin 50 dintre postările sale despre alegerile din SUA din 2024 - care au strâns cumulat peste 1,2 miliarde de opiniile pe platformă — au fost dezminţite de verificatorii independenţi de fapte.

Musk a răspândit, de asemenea, cantităţi mari de conţinut legat de revoltele cu tendinţe extremiste din Marea Britanie, inclusiv glume îndreptate împotriva premierului Keir Starmer şi sugestii că ţara acordă prioritate protecţiei musulmanilor şi minorităţilor în detrimentul protestatarilor albi.

În Marea Britanie, Legea privind siguranţa online – care a intrat în vigoare în septembrie după ani de dispute, dar nu va avea aplicare deplină timp de câteva luni – acoperă dezinformările numai dacă conţinutul este în mod deliberat fals şi este distribuit cu intenţia de a provoca „psihologie non-trivială sau vătămarea fizică a unui public probabil“.

Aceasta oferă puteri uriaşe autorităţii de reglementare a mass-media din Marea Britanie, Ofcom, inclusiv de a face poliţie cu giganţii tehnologici dacă aceştia nu reuşesc să înfrâneze conţinutul ilegal – cum ar fi discursul instigator la ură şi incitarea la violenţă –, inclusiv prin impunerea de amenzi de până la 10% din veniturile la nivel mondial şi tragerea la răspundere penală pentru directori seniori.

La fel ca UE, în „cazurile extreme“ Ofcom poate cere furnizorilor de servicii de internet să nu mai permită accesul la un site - de fapt, blocându-l în Marea Britanie. Riekeles crede că poziţia SUA împotriva companiilor Big Tech sub administraţia Joe Biden a deschis o uşă pentru acţiuni mai agresive în Europa.

Oficialii UE au spus în privat că se tem că scrisoarea lui Breton ar fi putut fi contraproductivă şi să-l provoace şi mai mult pe miliardarul exuberant. „Personal cred că a fost total de prisos şi deloc utilă“, a spus unul din ei. Jan Philipp Albrecht, preşedintele think-tank-ului Heinrich-Böll-Stiftung şi fost parlamentar al UE, a declarat că blocul ar trebui să ia în considerare întărirea abordării sale faţă de platformele de social media, supunându-le legii calomniei în acelaşi mod ca pe instituţiile media.

„Nu putem sta şi să aşteptăm ca Musk să revină la un comportament matur. Trebuie să ne asigurăm că el respectă statul de drept“, a spus Albrecht.