Orientarea clienţilor către produse realizate local datează de mai mulţi ani, însă fenomenul s-a remarcat cu atât mai mult în 2020, în pandemie, când în primele luni de lockdown au apărut probleme de transport şi logistică, ast­fel că marfa adusă de peste hotare a fost în­târziată sau chiar blo­cată, producătorii ro­mâni fiind nevoiţi să suplinească lipsurile.

Orientarea clienţilor către produse realizate local datează de mai mulţi ani, însă fenomenul s-a remarcat cu atât mai mult în 2020, în pandemie, când în primele luni de lockdown au apărut probleme de transport şi logistică, ast­fel că marfa adusă de peste hotare a fost în­târziată sau chiar blo­cată, producătorii ro­mâni fiind nevoiţi să suplinească lipsurile.

„Nu ştiu dacă au fost consumatorii cei care au cerut mai multe bunuri româneşti în 2020 sau au fost ei forţaţi de împrejurări să le consume. În martie au apărut blocaje de marcă astfel că oamenii au avut oportunitatea să descopere şi altceva“, spune Daniel Gross, executivul român ce conduce operaţiunile locale ale discounterului german Penny, ce are în România o reţea de circa 280 de magazine.

De altfel, s-a vorbit în mai multe rânduri despre faptul că pan­­demia ar putea duce la o inver­sare a fenomenului de globalizare şi astfel la o orientare mai mare a consumatorilor către branduri locale. Acest fenomen nu e specific României, ci este mai degrabă unul global.

„Nu ştiu dacă pandemia i-a făcut pe români mai patrioţi, dar cred că a creat oportunităţi de a consuma articole substituibile. În general, trendul de orientare către made in RO nu este unul nou. Ce a făcut pandemia a fost să deschidă şi mai mult apetitul prin oportunităţile apărute. Astfel, pe viitor cred că oamenii vor fi mai patrioţi şi nu doar la noi. Se va remarca o localizare, o apropiere de rădăcini.“

Executivul adaugă că acest feno­men nu are legătură cu dorinţa oamenilor de a ajuta economia locală, ci mai degrabă are de-a face cu faptul obişnuinţa, cu gustul. Plus că a crescut încrederea în produsele româneşti, a căror imagine s-a îmbunătăţit consi­derabil.

„Nu mai sunt diferenţe faţă de produsele venite din afară“, explică Daniel Gross.

În cazul Penny Market, majoritatea furnizorilor (80%) sunt români, iar cea mai mare parte a sortimentului permanent (circa 60%) e realizat local. Mai mult, cifrele sunt în creştere.

Totuşi, ţinta companiei e ca 60% din sortiment să se încadreze în principiul tripluRO, adică nu fie doar realizat local, ci să aibă şi materia primă din România, iar procesarea intermediară să se facă tot aici.

„E ceva mai mult de muncă, dar vrem să ne dezvoltăm în România împreună cu partenerii locali. E un plan pe termen mai lung, până în 2023.“ Această strategie vizează şi mărcile private.

Cele mai puternice mărci private Penny astăzi sunt Boni şi Penny Punct, iar pe locul al treilea este Hanu Boieresc, o marcă lansată în 2016 cu produse strict made in România.

Acesta din urmă e totodată brandul care va creşte cel mai mult în perioada următoare, potrivit oficialilor companiei.

Mărcile private au ajuns să contribuie cu 30% la businessul discounterului Penny. În cinci ani au câştigat 8%, iar ţinta e ca ele să ajungă la 35% din cifra de afaceri până în 2023. Daniel Gross spune că e o ţintă realizabilă, mai greu va fi să se obţină „eticheta“ de triplu RO.

Retailerul Penny, activ pe segmentul de discount, a încheiat anul trecut cu o creştere a cifrei de afaceri chiar peste cea din 2019 când businessul a postat un plus de 15% până la aproape 4 mld. lei.

Discounterul german Penny are circa 280 de magazine în România după ce anul trecut a inaugurat 20 de unităţi noi. Pentru 2021 compania va accelera uşor ritmul pentru a atinge pragul de 300 de magazine. În ceea ce priveşte cifra de afaceri, compania şi-a bugetat o nouă creştere, însă estimările sunt prudente, avansul fiind de sub 10%.