Mugur Isărescu a explicat astăzi deciziile de politică monetară, care este situaţia macroeconomică şi a dat câteva explicaţii legate de modul de intervenţie a Băncii Naţionale pe piaţa valutară.

De asemenea, el a explicat ce s-a întâmplat în martie 2020, când a venit criza COVID, când oamenii şi-au scos banii din bănci, când a existat o presiune mare pe cursul valutar şi cum a acţionat BNR. 

- Datoria publică a României, care tocmai a ajuns la 50% din PIB, ar trebui să rămână sub 60% din PIB, poate chiar 55% din PIB, iar într-un timp rezonabil deficitul bugetar ar trebui să scadă sub 3% din PIB, a declarat miercuri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, după şedinţa CA al BNR. 

- Isărescu spune că majorarea deficitului bugetar nu este o excepţie, ci mai degrabă regula în Uniunea Europeană, iar o creştere până la 60% din PIB nu ar trebui să pună probleme majore.

- Pentru reducerea datoriei şi a deficitului este nevoie de reformă, de creşterea veniturilor bugetare, de o disciplină a cheltuielilor, precum şi de evitarea tuturor excepţiilor la încasările bugetare, a spus guvernatorul, subliniind că aceste măsuri sunt apanajul Guvernului.

- În acest context, guvernatorul BNR s-a pronunţat şi asupra posibilităţii apariţiei unei crize economice majore, aşa cum a prezis economistul Nouriel Roubini.

- „Spre să nu aibă dreptate”, a comentat Mugur Isărescu, care a admis că perioada dobânzilor reduse se apropie de sfârşit, iar tendinţele sunt de revenire la normalitate.

- „Depinde de presiunile inflaţioniste”, a precizat Isărescu, care a vorbit şi de un control mai serios al lichidităţilor de pe piaţa monetară, precum şi de presiunile inflaţioniste legate de evoluţia unor preţuri administrate, cum sunt cele ale gazelor.