Majoritatea străinilor care vin în România nu caută nici muntele, nici marea şi cu atât mai puţin Delta Dunării. Mai mult de trei sferturi dintre străini (1,23 milioane în primele 11 luni din 2013 - n.r.) se cazează în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, unde cei mai mulţi nu vin pentru turism, ci pentru afaceri sau vizite la rude sau prieteni.

"Cei mai mulţi străini care vin în oraşele mari sunt oameni de afaceri, nu turişti. Aceasta este consecinţa faptului că autorităţile nu se luptă să încurajeze incomingul. Trebuie mai întâi să dai, să creezi condiţiile, şi apoi să aştepţi efectele", a declarat agenţiei MEDIAFAX Radu Enache, preşedintele Federaţiei Hotelierilor din România (FIHR).

Pentru circuite culturale, sejururi la mare şi la munte, excursii în Deltă şi tratament în centrele balneare, în primele11 luni ale anului trecut au ajuns în România aproximativ 390.000 de turişti străini, adică atât cât ar încăpea pe 7-8 stadioane de fotbal mai mari.

Potrivit ultimelor date disponibile, în ianuarie-noiembrie 2013 au înnoptat în unităţile de cazare din România aproximativ 7,4 milioane de persoane, dintre care aproape 5,8 milioane de români şi 1,62 milioane de români.

În Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ au înnoptat aproximativ 1,23 milioane de străini. Peste 164.000 de germani au ajuns în oraşele mari din România, urmaţi în clasament de italieni (139.000) şi francezi (89.000).

"În hotelurile din oraşe străinii care se cazează nu sunt turişti, ci oameni de afaceri sau persoane care vin la cursuri sau team-building-uri", a spus Josef Goschy, unul dintre cei mai mari hotelieri români, care deţine unităţi de cazare în Cluj, Iaşi, Turnu Severin şi Deva, dar şi pe litoral.

Litoralul a atras în jur de 31.000 de străini, cei mai mulţi fiind germani (6.000), polonezi (3.100) şi francezi (2.400). Litoralul românesc a fost ales ca destinaţie turistică şi de 2.200 de ruşi şi 1.600 italieni, dar şi de 1.100 de cetăţeni din Republica Moldova.

Nici muntele nu este prea atractiv pentru străini, care au venit în număr de 123.000 în staţiuni. Şi aici, tot românii au fost cei dispuşi să plătească, uneori, preţurile mai mari decât în străinătate. Topul străinilor care au preferat muntele românesc este condus de israelieni (15.500 de persoane), germani (14.600) şi polonezi (7.700).

Staţiunile balneare au atras doar 31.000 de străini, cei mai mulţi fiind unguri (8.900) şi din Republica Moldova (7.200), iar în Deltă au ajuns 22.000 de străini, printre care 6.000 de germani, 3.600 de norvegieni şi 3.000 de polonezi.

La capitolul "alte localităţi şi trasee", datele statistice indică mai puţin de 184.000 de străini. Cei mai mulţi dintre ei sunt unguri (29.700), germani (23.500) şi italieni (20.000).

Statisticile mai arată şi o creştere de 3,6% a străinilor comparativ cu primele 11 luni ale anului trecut. În cifre, această creştere înseamnă aproape 56.000 de persoane, dintre care doar un sfert, adică 13.000 sunt cu adevărat turişti.

Autorităţile române din turism au avut de ales între a se arăta nemulţumite de numărul mic de străini care vin cu adevărat pentru vacanţe şi a se mândri cu creşterea statistică de 3,6%. Au preferat ultima variantă.