După criza din sectorul energetic, cauzată de conflictul armat, au urmat şi creşteri de preţuri la unele materii prime şi materialele de construcţii, precum aluminiu şi ciment, Rusia ocupând poziţia 3 în topul producătorilor de aluminiu şi poziţia 7 ca producătoare de ciment.

De asemenea, cărămizile, plăcile din ceramică, ţevile din fier şi oţelul beton sunt doar câteva dintre materialele de construcţii pe care România le importă din Ucraina, alături de cantităţi mari de minereu de fier pentru fabricarea produselor siderurgice. Odată cu începerea războiului, însă, achiziţiile se fac tot mai greu.

La acestea se mai adaugă potenţialele provocări ale scenariului de escaladare a conflictului militar, dincolo de graniţele Ucrainei, dar şi posibilele atacuri cibernetice, care ar putea afecta economiile multor ţări.

În contextul provocărilor de ordin geopolitic şi economic, preţurile la imobiliare au crescut începând din februarie.

În Bucureşti, oraşul cu cele mai multe tranzacţii din ţară, în luna februarie 2022, au fost vândute 10.918 imobile, cu peste 50% mai multe decât în prima lună a anului. Preţurile la vânzare au înregistrat o uşoară creştere, de 3,62%, până la valoarea de 1.545 euro/mp, în timp ce chiriile au crescut cu 1,64%, ajungând la o valoarea media de 497 euro/lună, pentru un apartament cu două camere.

În cea de-a doua lună a anului, în Cluj au fost încheiate peste 3.000 de tranzacţii imobiliare, faţă de doar 1.935 tranzacţii în ianuarie, ceea ce reprezintă o creştere cu peste 57%.

Pe zona de vânzări, valorile de listare ale proprietăţilor rezidenţiale din Cluj au atins valoarea de 1.907 euro/mp, cu aproape 7% mai mult faţă de luna precedentă. În timp ce preţurile la închiriere au crescut cu 2,04%, până la nivelul de 350 euro/lună.

„Situaţia pe piaţa imobiliară este în evoluţie de la o zi la alta, în strânsă legătură cu desfăşurarea războiului din Ucraina. Este de aşteptat, însă, ca interesul faţă de imobiliare să crească, deoarece investiţiile în active reale, pe lângă cele în aur, reprezintă cele mai sigure plasamente financiare în acest moment”, a explicat Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator Blitz

Odată cu afluxul constant de refugiaţi, închirierea apartamentelor pe termen scurt/mediu, de către persoanele afectate de război a reprezentat o nouă oportunitate şi un nou segment de clienţi pentru agenţiile imobiliare.

În cazul în care se vor decide să rămână în România pe termen mediu şi lung, piaţa muncii va găsi modalităţi de a-i integra, în regim de muncă remote, ceea ce ar aduce un plus de cerere pe piaţa imobiliară.

În noile condiţii de cerere crescută de imobiliare, dezvoltatorii rămân în expectativă, principala temere fiind reţinerea băncilor de a finanţa noile construcţii. Şi cumpărătorii se gândesc de două ori înainte de a investi în imobiliare, preferând să-şi păstreze banii, în cazul în care vor fi nevoiţi să părăsească ţara.

Mingea în situaţia dată este la bănci, dacă vor alege să mai finanţeze proiecte în dezvoltare. Specialiştii imobiliari consideră că vor fi afectaţi atât dezvoltatorii – care nu vor mai construi dacă nu mai există finanţare, dar şi cumpărătorii prin oferta mai scăzută şi prin creşteri de preţuri.

„Cursul valutar e volatil, pieţele financiare sunt volatile, dobânzile bancare nu sunt încă stabile, deci, ca perspectivă investiţională, imobiliarele rămân de interes pentru că oferă mai multă siguranţă, cu condiţia ca conflictul armat să nu depăşească graniţele României, iar economia să rămână funcţională”, spune Cătălin Priscorniţă.

Blitz are în 2020 o cifră de afaceri de peste 2.5 milioane de euro şi peste 150 de angajaţi şi colaboratori, care au realizat peste 1000 de tranzacţii totalizând mai mult de 65 milioane euro.