Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au pledat luni seară, la Moscova, pentru continuarea dialogului NATO-Rusia în scopul ajungerii la un acord pe tema arhitecturii de securitate din Europa şi pentru soluţionarea conflictului separatist din estul Ucrainei.

"Următoarele zile vor fi determinante şi necesită discuţii susţinute pe care le vom continua. Încă există timp pentru a găsi soluţii de menţinere a păcii şi stabilităţii Europei. Preşedintele Putin mi-a dat asigurări asupra intenţiei de a respecta suveranitatea Ucrainei. Trebuie să continuăm eforturile pentru a ajunge la o soluţie", a declarat Emmanuel Macron, conform postului FranceInfo, subliniind că sunt necesare noi mecanisme de securitate în Europa.

La rândul său, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat asupra consecinţelor eventualei aderări a Ucrainei la NATO. "Dacă Ucraina va adera la NATO şi va vrea să recupereze Crimeea prin mijloace militare, ţările europene vor fi angrenate într-un conflict cu Rusia şi nu va exista niciun câştigător", a declarat, la rândul său, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, reiterând că se opune extinderii Alianţei Nord-Atlantice spre est şi instalării de sisteme militare ofensive în apropierea frontierelor Rusiei.

"Pregătim răspunsurile privind viziunea noastră asupra securităţii şi le vom trimite în curând la Washington şi Bruxelles. Nu cred că dialogul cu Statele Unite şi cu NATO pe tema garanţiilor de securitate s-a încheiat", a subliniat Vladimir Putin, potrivit agenţiei RIA Novosti, reiterând apelul privind revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997.

Atât Emmanuel Macron, cât şi Vladimir Putin au pledat, la finalul întâlnirii care a durat peste cinci ore, pentru aplicarea Acordului Minsk, în scopul soluţionării conflictului separatist din estul Ucrainei. Vladimir Putin a anunţat că este dispus să îi acorde azil politic în Rusia fostului preşedinte ucrainean Petro Poroşenko. "Petro Poroşenko este acuzat de trădare pentru că a semnat Acordul Minsk. Da, a semnat acordul, dar toată ţara a acceptat acest lucru. Noi suntem pregătiţi să îi acordăm azil politic", a precizat Putin.

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

Administraţia Joseph Biden a decis transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO. De asemenea, 1.700 de militari americani de la Baza Fort Bragg, situată în statul american Carolina de Nord, vor fi trimişi în Polonia, iar 300 în Germania.