De la producători de sticlă, la fabrici de hârtie, industriile euro­pene se chinuie să supravieţuiască. Germania, cea mai mare economie europeană, coboară pe unul din ulti­mele locuri într-un clasament al eco­nomiilor industriale după atractivi­tate ca locaţie de investiţii. În tot acest context, Franţa propune o schimbare radicală a abordării UE referitoare la impulsionarea indus­triei proprii.

Costul energiei, împins la nive­luri record în 2022 de invadarea Ucrainei de către Rusia şi închiderea de către aceasta a unor gazoducte vitale, a devenit insuportabil pentru mulţi producători europeni în lupta acestora pentru a rămâne competi­tivi. În acelaşi timp, un vast pachet de subvenţii americane pentru industria verde îi şochează şi nemulţumeşte profund pe oficialii UE, care văd SUA, un presupus aliat, ca ademe­nind companiile să se relocheze peste Atlantic, scrie Politico.

Criza energiei este resimţită acut de sectoarele mari consumatoare, însă în faţa competiţiei economice în creştere constantă venită din partea Chinei şi acum a Statelor Unite din ce în ce mai protecţioniste, liderii eu­ro­peni avertizează în mod deschis cu privire la un val de dezindustrializare care va lovi toate sectoarele manu­fac­turiere ale continentului.

Evitarea unui astfel de scenariu sumbru şi efectelor sociale şi politice a urcat în topul priorităţilor UE în 2023. „Nu exagerăm când spunem că industria europeană se află în faţa unei crize existenţiale“, arată Luc Triangle, secretar general al sindica­tului IndustriALL, care reprezintă muncitorii din sectorul manufactu­rier.

Atractivitatea Germaniei ca lo­ca­ţie de investiţii a coborât patru lo­curi pe 18 din 21 de poziţii într-un clasa­ment al economiilor industriale reali­zat de institutul de cercetare econo­mică ZEW. Costurile în creş­tere la energie şi penuriile de locuri de mun­că s-au adăugat problemelor legate de taxele ridicate, birocraţie şi ritmul lent al inovaţiei, notează Reuters.

Avertismentele privitoare la pericolul dezindustrializării la scară largă capătă putere, ca şi apelurile pentru măsuri coordonate, la nivel de bloc pentru salvarea bazei manufac­turiere a Europei. Franţa cere acum o nouă strategie comprehensivă „Made in Europe“ la nivel de bloc, potrivit Politico.

Într-o scrisoare dataă 9 ianuarie, guvernul francez face apel la UE să accelereze ţintele de producţie, să relaxeze regulile privind ajutoarele de stat, să înfiinţeze un fond de su­veranitate de urgenţă şi să mobilizeze instrumente de apărare comercială, toate ca reacţie la pachetul de sub­venţii anunţat recent de SUA.

Însă, deşi numeroase ţări susţin teoretic propunerile Franţei, nu exis­tă un consens cu privire la cum ar putea fi acestea puse în practică.

Preşedinta Comisiei Europene von der Leyen îşi va prezenta poziţia privitoare la reacţiile faţă de iniţiativa SUA pe 1 februarie, înaintea summitului liderilor UE din 9-10 februarie în care subiectul va ocupa locul central.