Pentru membri ai pazei de coastă româneşti ca Ciprian Popa, acest lucru înseamnă misiuni de patrulare pe mare pentru interceptarea unor ambarcaţiuni mici cu imigranţi. Aceştia visează la o viaţă departe de războaiele sau sărăcia din ţările lor, mulţi riscându-şi viaţa să ajungă pe continent, relatează Euronews.

Într-o noapte, recent, în condiţii de furtună, pe o mare agitată, Popa şi echipa sa au zărit o mică ambarcaţiune. Paza de Coastă română a salvat 70 de persoane, cele mai multe refugiaţi din calea războiului din Siria.

Printre ele se află şi Huner, în vârstă de cinci luni, o fetiţă născută în Tucia, într-o tabără de refugiaţi sirieni. Numele ei înseamnă "artă" în kurdă, iar tatăl ei, Ali Kawa, în vârstă de 27 de ani, îşi doreşte să ajungă cântăreaţă în Europa, departe de război, scrie Hans von der Brelie în acest reportaj. Ali şi-a văzut prieteni răniţi şi ucişi în războiul care devastează zona de frontieră dintre Siria şi Turcia. Casa şi viaţa sa în Siria au fost distruse, a declarat el pentru Euronews, abia reţinându-şi lacrimile.

- Vânaţi

Imigranţii ilegali şi călăuzele lor sunt vânaţi cu ajutorul Centrului de supraveghere a frontierei din Constanţa.

"Nimeni nu poate intra pe teritoriul UE nedetectat, pentru că avem echipamente foarte bune şi eficiente, cu care putem detecta ambarcaţiuni de mai puţin de 20 de metri de la o distanţă de 12 mile marine (22 de kilometri)", declară Mădălina Zamfir, un ofiţer din cadrul Pazei de Coastă.

Paza de Coastă ar putea să se confrunte cu un număr mult mai mare de imigranţi decât în prezent, peste câţiva ani, în cazul în care România aderă până la urmă la Schengen, apreciază postul paneuropean.

Acordul Schengen, semnat în urmă cu 30 de ani, a desfiinţat treptat controalele de frontieră între statele membre. Pe de altă parte, controalele la frontiera externă au fost sporite.

În timp ce ţări ca Irlanda sau Marea Britanie au ales să rămână în afara zonei Schengen, Ciprul, Croaţia, Bulgaria şi România abia aşteaptă să adere, însă sunt nevoite să aştepte. Alte state membre UE afirmă că ele au nevoie de reforme suplimentare în cadrul sistemelor lor judiciare şi să lupte mai eficient împotriva corupţiei şi crimei organizate.

- Vise, minciuni şi intermediari

Mai departe pe Dunăre, în oraşul Galaţi, familiile salvate de Popa şi oamenii lui au găsit refugiu într-un adăpost pentru solicitanţi de azil finanţat de UE.

Un refugiat sirian, care a solicitat protecţia anonimatului, spune că a fugit din Alep, unde lucra ca frizer. Copii săi sunt în continuare în Siria, dar vrea să-i scoată repede de-acolo. Însă se teme că eventualele călăuze ar putea să-i mintă, aşa cum au făcut în cazul său.

"Călăuzele turce mi-au trimis fotografii, pe telefonul mobil, cu felul în care va arăta ambarcaţiunea: de cinci stele. Şi mi-au spus că traversarea Mării Negre - din Turcia în România - va dura doar zece ore", declară el. "Însă n-a fost niciun «iaht», ci doar o barcă dărăpănată, fără mâncare, iar în loc de zece ore (traversarea) a durat 48 de ore", continuă el.

La jumătatea drumului către România, în mijlocul Mării Negre agitate, călăuzele au început să dea ordine refugiaţilor, spune el. "Gata cu telefoanele! Nu mai fumaţi! Nimic! Atmosfera a devenit foarte tensionată. Iar apoi au venit nişte valuri uriaşe", îşi aminteşte bărbatul din Alep.

Civilii prinşi la mijloc în războiul din Siria au devenit o pradă uşoară pentru traficanţii de persoane, care le cer o avere să-i aducă în Europa. Frizerul din Alep a declarat că a făcut o întelegere cu călăuzele sale din Istanbul să le dea 9.500 de euro, pentru a-l duce din Turcia în Germania, cu ajutorul grupărilor infracţionale din România. "Ca să mă asigur că ajung în Germania, am dat banii unui intermediar. Odată ajuns în Germania, urma să-l să-l sun, iar el să dea banii unui terţ", explică bărbatul.

Însă pentru că se află în România, nu le-a dat toţi banii călăuzelor. Dar spune că atât el, cât şi alţi refugiaţi, sunt supuşi la presiuni să-şi continue drumul către destinaţie. "Ne sună, ne ordonă să fugim şi ne promit să ne treacă mai departe, către Germania", declară el.

Doar unul din patru paturi este ocupat, la centrul din Galaţi. Cei mai mulţi dintre refugiaţi nu vor să stea în România. Plănuiesc să-şi continue fuga în Occident.

- Şah politic

La cartierul general al Poliţiei de Frontieră, în Bucureşti, ofiţerii operează echipament sofisticat produs de compania franco-germană EADS. Contractul a fost atribuit cu ani în urmă - fără licitaţie publică. De atunci au apărut acuzaţii că germanii i-au mituit pe oficialii români pentru a-l obţine. Biroul procuraturii din Munchen a declarat pentru Euronews că investigaţia este în curs.

În timp ce Comisia Europeană afirmă că România este pregătită din punct de vedere tehnic să adere la Schengen, mai multe state UE - ca Franţa, Germania şi Olanda - se opun aderării.

Poliţia română de Frontieră este frustrată din cauza acestor obstacole politice. "Facem o treabă bună, acolo, la frontieră", afirmă Liviu-Marius Galos, inspector general adjunct în cadrul Poliţiei române de Frontieră. "Au fost investiţi o mulţime de bani pentru asigurarea securităţii frontierei externe a UE, bani ai contribuabililor europeni şi români", subliniază el.

Judecătorii români duc, totodată, o luptă aprigă împotriva corupţiei, pentru a convinge întreaga tablă politică de şah europeană că România se schimbă şi este necesar să adere la Schengen.

Însă unii dintre refugiaţii de la Galaţi afirmă că nu vor să aştepte acest lucru pentru a încerca să ajungă în Europa de Vest. Ali plănuieşte deja să meargă mai departe. El vrea să-şi ducă familia în Austria, pentru a-i oferi bebeluşului său un viitor mai bun.