Toţi aparţinem unei singure naţiuni faţă de care avem obligaţia să ne strângem rândurile şi să‑i dăm şansa unui nou început, transmite secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, de Ziua naţională a României.

„Puterea noastră interioară, a românilor din ţară sau din diaspora, este dată de măsura în care vom avea capacitatea ca, după peste 30 de ani de când ne‑am câştigat libertatea şi la aproape 20 de ani de când am intrat în lumea euroatlantică, să reîmbrăţişăm Ideea Naţională şi să vedem cu luciditate ce ne împiedică să ne atingem întreg potenţialul. Toţi aparţinem unei singure naţiuni faţă de care avem obligaţia să ne strângem rândurile şi să‑i dăm şansa unui nou început”, scrie pe Facebook secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

El aminteşte de apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică.

„Niciodată de-a lungul existenţei României moderne nu am avut ca astăzi, mai mult decât o alianţă militară, o apartenenţă la structuri de integrare atât de intime cu Occidentul. Dacă, până la intrarea în NATO şi în UE, România – în diversele sale întrupări statale cu geometrie variabilă, în funcţie de raportul de forţe între marile puteri – era mai degrabă o bucată importantă de geografie strategică, astăzi Occidentul instituţional este aici”, adaugă geoană.

Mircea Geaonă scrie că după ce Moldova şi Ţara Românească au devenit o singură ţară, „sentimentul unităţii a crescut şi toate teritoriile locuite de români au început să vibreze, întrezărind posibilitatea realizării întregului vis”.

„Conştiinţa românilor de pretutindeni s-a încărcat cu realitatea acestui vis românesc total, iar ceea ce pâna atunci nu exista nici măcar ca posibilitate a devenit o datorie a tuturor. Şi astfel, Unirea cea Mare de la 1918 a devenit un proiect politic clar, gândit şi pregătit cu răbdare, în aşteptarea momentului favorabil care a venit la timp, ca o vreme a culesului, pentru rodul crescut din sămânţa plantată de bonjuriştii de la 1848. Revoluţia de la 1848, Primul Război al Crimeii, Primul Război Mondial, invadarea Cehoslovaciei, căderea Zidului Berlinului, 11 septembrie 2001 - fiecare dintre aceste momente a deschis pentru România ferestre de oportunitate pe care politicienii de atunci le‑au putut exploata aşa cum s‑au priceput ei mai bine. Mica Unire, Marea Unire, jocul dintre blocuri din anii 1970, consensul de la Snagov, care a condus la aderarea noastră la NATO şi la UE, au fost bornele aceluiaşi instinct al oportunităţii de care au dat dovadă elitele româneşti de fiecare dată când contextul internaţional a permis avansarea Proiectului Naţional”, afirmă Geoană.