♦ Energia solară devine un factor care schimbă economia, diferit faţă de energia eoliană, investiţiile fiind mai echilibrat repartizate pe harta României ♦ Scăderea semnificativă a costurilor cu tehnologia şi creşterea accelerată a preţului energiei îi motivează pe tot mai mulţi, companii sau persoane fizice, să devină producători de energie, soluţiile solare fiind cele mai la îndemână.

Potrivit datelor centralizate de Ziarul Financiar, pe baza infor­maţi­ilor publice de pe site-ul Trans­electrica, operatorul siste­mu­lui naţional de transport al ener­giei, la acest moment func­ţionează circa 1.400 MW în pro­iecte solare.

Faţă de energia eolia­nă, unde aproape toată capacitatea este con­cen­trată în două judeţe, Tulcea şi Constanţa, investiţiile în energia solară sunt dispersate pe tot teritoriul ţării. Astfel, Giurgiu, Pra­hova, Braşov, Dolj şi Olt sunt judeţele care au cele mai mari investiţii solare funcţionale, arată datele Transelectrica.

Tot datele operatorului de transport arată că, pe baza proiectelor solare cu avize şi contracte de racordare la reţea, investiţiile viitoare se vor concentra în Braşov, Teleor­man, Prahova, Olt sau Alba. La final, pe datele existente în acest moment, un singur judeţ rămâne fără niciun MW montat în proiecte solare, Vaslui.

Informaţiile venite de la cei mai puter­nici jucători din domeniu arată că anul viitor va fi primul în care în România se vor instala proiecte noi de producere a energiei eoliene şi solare, avansul tehnologic reducând sem­nificativ costurile de instalare. Primul val de regenerabile a avut loc în perioada 2009-2014, piaţa fiind complet blocată după schim­barea drastică, în 2012, a schemei de sprijin pentru energia verde.

Estimările celor mai mari jucători din domeniu prevăd o capacitate nouă de circa 200-300 MW în primii doi ani, pentru ca apoi instalările să ajungă la circa 500 MW. Tot­oda­tă, odată cu îmbunătăţirea randa­men­te­lor, costurile pentru realizarea acestor pro­iecte au scăzut semnificativ.

Potrivit informaţiilor din piaţă, pentru a ridica 1 MW într-un proiect eolian sunt ne­ce­sare acum investiţii de 0,8 milioane de euro, faţă de cele 1,5 milioane de euro ne­ce­sare în perioada 2009-2014, în timp ce costul proiectelor solare a ajuns la circa 0,6 milioane de euro pe MW.

Potrivit Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), pe partea de energie eoliană este aşteptată o creş­tere de la cei 3.000 MW, cât este în pre­zent, la peste 5.250 MW în 2030. Pe plan solar, estimările oficiale arată că, pe viitor, capa­citatea ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 şi 5.000 MW în 2030.

Pe baza datelor publicate de Trans­electrica, şi OPCOM, bursa de ener­gie, rezultă că din 2009, de când a început practic primul val de investiţii verde, şi până anul tre­cut valoarea subvenţiilor acordate acestei in­dustrii a fost de circa 4,5-5 mld. euro, bani plătiţi de toţi consumatorii de energie prin facturi. Generoasa schemă de sprijin pentru regenerabile a transformat România în a zecea ţară la nivel global, în 2012, în ceea ce priveşte potenţialul pentru proiecte eoliene, dar aceeaşi schemă a dus şi la prăbuşirea pieţei după modificările peste noapte. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat, investiţia în verde fiind rentabilă, fără ajutorul statului. De această dată însă, provocarea este reţeaua de energie şi capacitatea ei de a integra, în siguranţă, proiectele regenerabile, cu o producţie de energie intermitentă.