Valer Suciu a declarat, joi, la Cluj-Napoca, presei, că revendicările sindicaliştilor erau cuprinse în promisiunile electorale cu care actualul guvern a câştigat alegerile, dar acestea nu au fost onorate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

”Guvernul actual a câştigat alegerile cu nişte promisiuni electorale, iar toate revendicările noastre erau cuprinse în aceste revendicări. Au trecut trei ani şi nu au realizat nimic. Acum avem doar două revendicări minime - acordarea tichetelor de masă şi creşteri salariale de 10 la sută pentru salariaţii din administraţia publică locală. La greva generală de o zi declanşată de FNSA în administraţia publică locală participă peste 32.000 de persoane din 36 de judeţe”, a spus Suciu.

La grevă participă funcţionari de la primăriile din 2.800 de comune şi 30 de municipii, precum şi din 20 de consilii judeţene, nefiind adunate semnături de grevă din judeţele Dolj, Olt, Teleorman, şi Călăraşi.

În cazul în care revendicările nu vor fi soluţionate, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie va organiza în 27 mai un miting la Bucureşti, în Piaţa Victoriei, urmând să strângă semnături pentru declanşarea unei greve generale pe termen nedeterminat în luna octombrie.

La Cluj-Napoca, primăria este închisă din cauza grevei generale, funcţionarii instituţiei stând în birouri unde citesc ziare şi povestesc, singurele servicii asigurate fiind cele de la biroul de decese, naşteri şi căsătorii şi un ghişeu de amenzi care trebuie plătite în 24 de ore.

Liderul Sindicatului ”Civitas” din Primăria Cluj-Napoca, afiliat FNSA, Remus Mureşan, a declarat, joi, că acţiunea de protest nu este îndreptată împotriva cetăţenilor.

”Salariaţii din Primăria Cluj-Napoca, membri şi nemembri de sindicat, sunt, joi, în grevă generală pe toată durata zilei. Asta înseamnă că nu va lucra nimeni, primăria fiind închisă. Angajaţii stau în birouri, citesc ziare şi discută. Am pus pe uşi afişe cu «Grevă generală» pentru ca lumea să ştie. Nu este o acţiune îndreptată împotriva cetăţenilor, ci una care priveşte acordarea unor drepturi pentru salariaţii din administraţia publică locală. Se asigură doar serviciile de la biroul de naşteri, decese şi căsătorii, şi un ghişeu unde se pot plăti amenzile de 24 de ore”, a spus Mureşan.

Potrivit acestuia, la greva generală participă circa 800 de membri de sindicat din Primăria Cluj-Napoca, dar şi funcţionarii care nu sunt membri de sindicat.

Nici la centrala telefonică a Primăriei Cluj-Napoca nu se răspunde, centralista susţinând că a primit câteva zeci de apeluri în prima jumătate de oră de la începutul programului de lucru.

“Sunt şi eu în grevă, nu răspund la telefon. Am intrat în grevă pentru că ne descurcăm greu cu banii, eu am o vechime de 38 de ani în muncă, sunt cea mai veche centralistă a Primăriei, şi am un venit de 1.500 de lei”, a spus Nuţa Mogoş.

La Direcţia Tehnică, un referent citeşte un ziar, în timp ce colegii lui discută în birou.

“Studiem presa şi vrem să fim alături de toţi susţinătorii cauzelor celor din administraţia public. Am avut drepturi acordate care nu au fost puse în practică. Ni s-au aprobat tichete de masă, dar nu s-a pus în practică. În situaţia de faţă, ne descurcăm greu cu banii din salariul de bugetar, pe perioada iernii trebuie să facem mari economii. Iarna umblu îmbrăcat în casă, şi aşa şi dorm. Nu îmi permit să fac 22 de grade în casă”, a spus Traian Capotă care a adăugat că are un salariu de 1.400 de lei după o vechime în muncă de 33 de ani.

În timpul grevei generale din administraţia locală, preşedintele Klaus Iohannis va discuta, la Palatul Cotroceni, de la ora 11.00, cu liderii Blocului Naţional Sindical, Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa", Confederaţiei Sindicale Meridian, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România - Frăţia şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.