♦ Creşterea de venituri de 24% înregistrată în iulie (plus 15% la şapte luni) a fost înghiţită rapid de creşterile de cheltuieli cu pensiile, salariile bugetarilor, dobânzile la împrumuturi. Vestea bună este că investiţiile statului s-au dublat în iulie.

Veniturile bugetului general consolidat au crescut la şapte luni din an cu 15,1%, dar cheltuielile au crescut cu 23,2% şi, astfel, deficitul bugetar a sărit de pragul de 4% din PIB (4,02%). Luna iulie iese însă din tipar pentru că veniturile au crescut cu 23,7%, dar cheltuielile au făcut un salt de 35,8%, trase în sus de o puternică majorare a cheltuielilor cu salariile, plus 28,6%, la o rata a inflaţiei de 5,4%, şi a bunurilor şi serviciilor cu peste 30%.

Veniturile şi cheltuielile au fost programate să crească, la început de an, cu 10%, respectiv cu 12%. Au crescut, la şapte luni, cu 15,1%, respectiv cu 23,2%. Iulie a fost o lună „specială“ în care veniturile au crescut cu 23,7% iar cheltuielile cu 35,8%. Deficitul rezultat în iulie a fost de 7 mld. lei, sub media celor 10,2 mld lei din primele şapte luni din an. Ritmul de îndatorare s-a domolit, deci, în iulie, dar datele din trecut arată că cheltuielile cele mai mari, aşa cum arată istoria execuţiei bugetare, se fac în ultimele luni din an. Aşadar, nici vorbă ca deficitul bugetar să fie de 5% din PIB cum credea guvernul că va încheia 2024 iar prognozele din acest moment sunt că cheltuielile statului vor depăşi veniturile cu 7% din PIB, dacă nu chiar 8%, aşa cum subliniază Consiliul Fiscal. Guvernul ar putea, pe final de an, să amâne la plată unele cheltuieli pentru a mai reduce din deficit, cum a făcut în 2023, astfel deficitul cash fiind limitat anul trecut la 5,6% din PIB în vreme ce deficitul ESA a fost de 6,6% din PIB.

Întrebarea care a rămas: unde se va opri derapajul bugetar din 2024 şi, mai ales, care vor fi măsurile de reducere a deficitului în anii următori. Pentru că la fel de inevitabilă cum este că ţinta de deficit va fi depăşită în 2024, este şi corecţia care va veni din 2025. În acest moment, în afara unor declaraţii generale, nu există măsuri asumate pentru reducerea deficitului în anii următori, nici pe partea de cheltuieli, nici pe partea de venituri.

Dacă ne întoarcem la luna „minune“ veniturile totale ale guvernului au crescut cu 23,7% în iulie 2024 faţă de aceeaşi lună din anul precedent şi au ajuns la 56 mld. lei lei. Impozitul pe profit a crescut cu 22,1% şi a ajuns la 8 mld. lei în iulie 2024, comparativ cu 6,6 mld. lei în iulie 2023.

Impozitul pe salarii şi venit a înregistrat o creştere de 32,2%, şi a fost de  4,2 miliarde lei în iulie 2024.

Veniturile nefiscale lae guver­nului, adică din dobânzi, închirieri sau dividende ale companiilor de stat au crescut cu 15,7% şi au fost de 5,2 mi­liarde lei în iulie 2024. Această categorie include venituri din proprietate, amenzi, confiscări etc.

În contrast, veniturile din TVA au avut o creştere modestă de doar 1,2%, până la 9,1 miliarde lei în iulie 2024, o evoluţie sub inflaţie, în plin sezon de consum.

Cheltuielile totale ale guvernului au crescut cu 35,8% în iulie 2024 faţă de aceeaşi lună din anul precedent şi au fost de la 63,4 miliarde lei.

Majorările de salarii din sectorul public au dus creşterea cheltuielilor de personal la 29% în iulie. Chel­tuielile cu bunuri şi servicii au fost de 8,2 mld. lei, o creştere de 305 faţă de iulie 2023.

Concomitent cu creşterea datoriei publice au crescut şi dobân­zile la care guvernul se împrumută. Cheltuielile cu datoria publică  au fost astfel de 4,3 mld. lei, adică o creştere de 56% faţă de iulie 2023.

Cheltuiala cu pensiile a crescut, în iulie, cu 24,3%. Din septembrie, însă, după majorările de pensii în urma recalculărilor, chel­tuielile cu pensiile vor creşte semnificativ, iar impactul bugetar pe anul acesta merge spre 10 mld. lei. Ieri, premierul Marcel Ciolacu a reiterat de asemenea că pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, impactul anticipat fiind de 800 mil. lei până la final de an.