♦ Cu o reprezentare de 12% din PIB, Bursa de Valori Bucureşti este sub alte pieţe de capital, precum Bulgaria (23%), Grecia (29%), Ungaria (18%) ♦ Prin documentul aprobat miercuri de executiv, guvernul şi ASF trasează direcţiile asumate pentru dezvoltarea pieţei de capital pentru următorii trei ani ♦ Doar că proiectul, finanţat de Comisia Europeană, prezintă în mare parte generalităţi, fără a pune pe masă soluţii concrete şi practice.

Cu 12% din Produsul Intern Brut (PIB), Bursa de Valori Bucureşti este în spatele altor pieţe de capital din regiune în ceea ce priveşte ponderea capitalizării domestice în economie, precum Bulgaria (care are 23% din PIB), Grecia (29%), Ungaria (18%), Polonia (31%), ceea ce arată o subdimensionare şi un grad de finanţare redus pentru companii prin mecanismele bursiere.

Acesta este şi contextul pentru care din octombrie 2020 încoace, deci de doi ani şi ju­mătate, guvernul, prin Mi­nisterul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, au lu­crat în trei etape la un proiect de dezvoltare a bursei, publicat

într-un document de 82 de pagini, prin care sunt trasate direcţiile asu­mate şi cine ar trebui să le imple­menteze. Consultanţa a fost asi­gu­rată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Doar că în proiectul de dez­voltare a Bursei de Valori pentru următorii trei ani, finanţat de Comisia Euro­peană şi  transpus pe 24 mai

într-un act normativ prin aproba­rea sa de către executiv, sunt pre­zen­tate în mare parte generalităţi, fără o acţiune clară şi concisă, ci doar prezentări generale. Printre aces­tea se nu­mără creşterea lichi­dităţii, inclu­siv prin conştienti­zarea românilor cu privire la accesul la piaţa de capital printr-o campanie naţio­nală, îmbunătă­ţirea guver­nanţei corporative, încurajarea listării com­paniilor, revizuirea cadrului de reglemen­tare, organi­zarea de conferinţe şi  workshop-uri. Nu putea să lipsească „susţinerea di­gi­talizării şi a inovaţiei financiare“.

Ce zic cei din piaţă

„În clasica manieră autoh­tonă, strategia ce vizează dezvoltarea pieţei de capital locale abundă în termeni şi măsuri generale. Regăsim foarte multe dintre temele vehiculate în ultimii ani, la nivel de discursuri publice, fară a găsi, cu puţin excepţii, măsuri concrete cu un impact semnificativ asupra ecosis­temului pieţei de capital locale“, spune Alin Brendea, director de operaţiuni al Prime Transaction.

În practică, în mijlocul unei astfel de strategii ar trebui să se situeze investitorii de retail, adaugă el.

„Piaţa bursieră este, că orice piaţă funcţională, a celor mulţi. Nu poate exista o piaţă bursieră funcţională fară o pătură prosperă a investitorilor de retail, pentru că fară ei nu putem avea preţuri corecte ale instrumentelor financiare listate, nu putem finanţa ideile de afaceri care ar apela la finanţare bursieră. Iar în zona acestora, strategia este foarte “timidă“ la nivel de măsuri propuse.

Sigur, o strategie rămâne un document cu un asumat caracter general şi va rămâne de văzut dacă se va transforma, în termen scurt, în acţiuni punctuale cu măsuri clar definite“.

Marcel Murgoci, broker al Estinvest, unul dintre veteranii pieţei de capital, spune că ar mai trebui discutat la nivel practic pentru că obiectivele strategiei sunt măreţe şi este nevoie de instrumente pentru a fi atinse. “Important este să ne ţinem de strategie. Consider că pe parcurs există şanse să fie îmbunătăţită, în funcţie de rezultatele obţinute“.

Cine şi ce trebuie să facă

Termenul limită de implementare a tuturor obiectivelor generale şi specifice este 31 decembrie 2026, iar printre cei care trebuie să le aplice se numără ASF, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, BVB, Asociaţia Administratorilor de Fonduri, Asociaţia Brokerilor, APAPR şi “companii de stat relevante“.

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, spune că PIB-ul a crescut în 2022 cu 49 mld. euro faţă de 2021, iar această dinamică are nevoie de o piaţă de capital care să susţină pasul cu noile realităţi.

„Antreprenorii au nevoie de acces facil la finanţare, de reguli mai simple şi, ca urmare a sprijinului acordat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cea care a oferit guvernului asistenţă tehnică în elaborarea acestei strategii, vor fi implementate obiective precum îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital, creşterea lichidităţii, promovarea, dezvoltarea şi creşterea unei pieţe active a IMM-urilor, promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane fizice, susţinerea digitalizării şi a inovaţiei financiare, dezvoltarea pieţei locale de capital privat şi stimularea investiţiilor verzi“.

Strategia a fost conturată în jurul a nouă obiective generale, printre aceastea fiind, îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital, creşterea lichidităţii pe piaţa secundară, susţinerea dezvoltării şi creşterii pieţei IMM-urilor.

„Pe termen lung, dezvoltarea pieţei locale de capital poate avea o contribuţie amplă la creşterea bunăstării şi a economiei în general, în special prin sporirea şi diversificarea surselor de finanţare ca o alternativă la sectorul bancar. Existenţa unor astfel de surse aduce beneficii investiţiilor şi întreprinderilor, fiind un factor esenţial pentru stabilitatea financiară şi promovează incluziunea şi accesul tuturor întreprinderilor, inclusiv a celor mici şi mijlocii, la mai multe tipuri de finanţare, potrivite propriilor planuri de afaceri“.

Cine ar trebui să implementeze în următorii trei ani propunerile şi ideile de dezvoltare a pieţei de capital din România.