În Polonia, oamenii aruncă la gunoi din ce în ce mai puţină mobilă, mai puţine electrocasnice sau alte obiecte mari. În Marea Britanie, preţurile locuinţelor au luat-o în jos după o explozie puternică în ultimii doi ani „ traiul s-a scumpit prea mult, iar consumatorul se gândeşte de trei ori înainte să ia un credit. Acestea sunt efectele unor valuri de inflaţie care au forţat băncile centrale ale lumii să dezlănţuie şi ele cel mai mare val de majorări de dobânzi din ultimele decenii. Iar ciclul de scumpire a creditului este abia la început, spun analiştii.

Nu este încă o tendinţă atât de generalizată cum a fost marea încetinire economică sincronizată de dinainte de criza produsă de pandemie pentru că, spre exemplu, Banca Centrală Europeană încă n-a ridicat dobânda de politică monetară, adică

n-a scumpit creditul. Dar o va face cel mai probabil în iulie. Iar banca centrală a Chinei reduce dobânzile pentru a stimula creşterea economică. Fiind uzina lumii, economia chinezească simte mai slab valul de scumpiri de la nivel global şi tinde să exporte inflaţie. Acolo, guvernul se concentrează pe creşterea economiei încă frânată de COVID.

Prin urmare, inflaţia influenţează multe, de la costul creditării la costul vieţii şi comportamentul consumatorului. Dacă BCE umblă la dobândă va trebui să înceteze şi achiziţiile de active cu care ţine jos costurile de finanţare ale guvernelor din zona euro. Astfel, investitorii şi guvernele se pot aştepta ca din iulie încolo să se mărească decalajul dintre preţul creditului pentru economiile considerate mai slabe cum sunt Spania, Italia, Grecia şi Portugalia şi preţul la care se împrumută Germania. Pentru economiile vulnerabile, va fi mai scump. Prin urmare, se pune întrebarea cât timp preţurile vor mai continua să crească accelerat?

BCE a întâmpinat actualul val de inflaţie cu optimism, promovând mesajul că va fi doar trecător. Dar n-a fost aşa, iar scumpirile au depăşit diferitele vârfuri propuse de economişti de top. În zona euro, inflaţia creşte de 10 luni consecutive, iar cei mai mulţi economişti se aşteaptă ca tendinţa să continue.

Cele mai recente date arată că în Spania ritmul scumpirilor a accelerat în mai, spre surprinderea multora. Estimările pentru zona euro arată cea mai înaltă cotă de la înfiinţarea uniunii monetare, scrie Financial Times. O cauză majoră a scumpirilor generalizate este energia mai scumpă ca urmare a şocurilor invaziei ruse din Ucraina. Dacă în urmă cu doar o jumătate de an gândul că  preţurile petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari pe baril îngrozea, ieri cotaţia a trecut pragul de 120 de dolari pe baril.

Strategii de la Bank of America apreciază că pentru ţiţeiul Brent, referinţa internaţională, cotaţiile pot trece şi de 150 de dolari dacă exporturile ruse scad brusc, notează Reuters. Accelerarea inflaţiei - la aproape 8% în zona euro şi Germania - şi perspectiva ca aceasta să continue forţează băncile centrale să promită că vor acţiona fără întârziere. La BCE, dezbaterile sunt despre cât de agresivă să fie înăsprirea politicii monetară după luni preţioase de întârziere a unui răspuns. Guvernatorul băncii centrale olandeze propune creşterea dobânzii cu o jumătate de punct procentual dintr-un foc, aşa cum a făcut şi Rezerva Federală americană, care a declarat război total inflaţiei. Economistul şef al BCE, Philip Lane, şi preşedinta băncii, Christine Lagarde, vor o reacţie mai domoală şi treptată, cu majorări de 25 de puncte de bază în iulie şi septembrie. Astfel, dobânda de politică monetară ar fi scoasă din teritoriul negativ după mulţi, mulţi ani. Nemţii ar vrea creştere în trei etape pentru ca dobânda să fie adusă peste zero până la finalul anului. Dar în comparaţie cu ce se întâmplă la nivel global, BCE pare să acţioneze prea lent.

Costurile creditării cresc în cea mai mare parte a lumii, semn că era banilor ieftini apune, arată FT. Băncile centrale majorează dobânzile rapid în ceea ce reprezintă cel mai amplu val de înăsprire a politicii monetare din ultimele două decenii. În ultimele trei luni, băncile centrale au anunţat peste 60 de creşteri de dobânzi după ce în ultimul deceniu în economiile avansate dobânzile au stat la minime istorice. Jennifer McKeown, analist la Capital Economics, spune că băncile centrale au creat „cel mai coordonat ciclu de înăsprire de decenii“. Mulţi analişti cred că acesta este doar începutul unui val de scumpire a creditului. McKeown spune că se aşteaptă ca din 20 dintre cele mai mari bănci centrale ale lumii, 16 să majoreze dobânzile în următoarele şase luni. Cele mai agresive vor fi cele din SUA şi Marea Britanie.